Una dintre cele mai mari personalităţi ale judeţului Botoşani din toate timpurile , Prea Fericitul Partiarh Teoctist, va avea casă memorială. Aceasta urmează a fi ridicată în centrul localităţii tocileni, satul în care fostul întâi stătător al Bisericii Ortodoxe Române a văzut, pe 7 februarie 1915, lumina zilei.
Casa Memorială a Patriarhului Teoctist va fi făcută după un proiect întocmit de arhitectul Mihai Mihăilescu, după o descriere a neputului patriarhului, Mihai Arăpaşu.
Construcţia va fi finanţată de Primăria comunei Stăuceni. Primarul comunei Stăuceni, Cozmin Epuraş, speră să atragă în acest proiect şi sponsori.
Casa Memorială, a cărei construcţie este aproape gata, este construită din BCA şi va fi tencuită cu lut. Ea va fi acoperită cu stuf şi împrejmuită cu un gard de nuiele. Muzeul se va afla în incinta unui parc.
Locul pe care a început construcţia nu este fostul teren al familiei Arapaşu, ci un loc din vecinătatea acestuia, în condiţiile în care familia fostului patriarh a înstrăinat casa în urmă cu câţiva zeci de ani.
Într-una dintre camere vor fi expuse bunuri personale ale fostului patriarh, care vor fi donate muzeului de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, iar cealaltă cameră va fi decorată cu obiecte tradiţionale specifice zonei Stăuceni.
Patriarhul Teoctist Arăpașu (din botez Toader Arăpașu) s-a născut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, Botoșani, din părinții Dumitru și Marghioala Arăpașu, ca al zecelea din cei unsprezece copii ai acestora. A urmat școala primară din satul natal. A intrat de tânăr ca frate, la Schitul Sihăstria Voronei (jud. Botoșani), aparținând de Mănăstirea Vorona, aflată în apropierea ținuturilor natale în anul 1928. A urmat vreme de un an cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, pe care le-a continuat apoi la Mănăstirea Cernica.
Potrivit Wikipedia, a fost tuns în monahism la 6 august 1935 la Mănăstirea Bistrița (jud. Neamț), sub numele de Teoctist. La 4 ianuarie 1937, Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei aprobă hirotonia monahului Teoctist în treapta de ierodiacon. A fost hirotonit de către arhiereul Ilarion Băcăoanul, în biserica Precista din Roman, pe seama Mănăstirii Bistrița. În anul 1940 s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, pe care a absolvit-o în anul 1945, primind calificativul Magna cum laude pentru lucrarea susținută în cadrul Catedrei de Liturgică, sub conducerea Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu. În acest timp a îndeplinit diferite funcții în cadrul Arhiepiscopiei București și diacon la Patriarhia Română.
La 1 martie 1945 a fost transferat, la cererea sa, la Centrul eparhial Iași. Este hirotonit ieromonah la 25 martie 1945 de către PS Valeriu Moglan Botoșăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Este hirotesit arhimandrit în anul 1946. Între anii a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Iași. La Iași, activează în calitate de preot slujitor (1945), apoi Mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor.
La începutul anului 1947 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a retras rangul de arhimandrit, din cauza poziției sale procomuniste. Decizia Sfântului Sinod este publicată în periodicul oficial al Patriarhiei Române, revista „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 1-3 din ianuarie-martie 1947. Raportul spune că Teoctist Arăpașu s-a asociat cu arhiereul-vicar Justinian Marina, prelat perceput de asemenea ca procomunist, care-și submina superiorul, mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei, prin atacuri în presa cotidiană. Autoritățile comuniste au organizat în paralel scoaterea lui Irineu Mihălcescu din scaunul de mitropolit și înlocuirea sa cu Justinian Marina, fapt care a facilitat ascensiunea lui Teoctist Arăpașu, apropiatului său.
A fost întâistătătorul BOR timp de 21 de ani, trecând la cele veşnice în 2007, la vârsta de 92 de ani.
