Aurora Sauciuc este unul dintre meşterii populari prezenţi anul acesta la Târgul Mărţişorului Botoşani. Modelele sale încântă prin ineditul formelor, dar şi a materialeleor folosite în realizarea lor. Nu a scăpat bobul de linte, de piper, pănuşul de porumb uscat, florile uscate, pânza de sac.
Toate spun o poveste despre tradiţie, despre arta păstrată cu sfinţenie în numele istoriei.
Aurora Sauciuc este botoşăneancă, o femeie de 55 de ani, mititică şi firavă, dar cu un suflet care nu încape în trup. Este inginer la bază, dar a renunţat de mult la o meserie care nu-i oferea nicio şansă pentru viitor. Doar limbajul elevat o mai trădează, atunci când se decide să vorbească, pentru că în majoritatea timpului lucrează. Mâinile sale se mişcă cu o repeziciune de invidiat.
Categoria inginerilor artişti s-a născut tot de nevoie. După ce a fost distrusă platforma industriale botoşăneană au fost trimişi la coşul de reciclare o mulţime de ingineri, care mai de care mai bine pregătiţi, şi care s-au văzut peste noapte şomeri cu licenţă. Puţini au avut curaj să fraternizeze cu iniţiativa privată şi au trecut prin furcile caudine ale tranziţiei prelungite, care i-a prins în mirajul distructiv al creditelor cu dobânzi fluctuante.
Sunt inginer hidro la bază. Am făcut cinci ani de facultate. Aşa era pe atunci, mare mândrie să-ţi iasă copilul inginer. Mare bucurie când intrai la facultate. S-au făcut ingineri pe bandă rulantă, care după ce a căzut regimul ceauşist au rămas pe drumuri. Eu am avut noroc că din copilărie am deprins arta meşteşugului. În familia mea, cam de 50 de ani se lucrează aceste lucruri din mărgele. Pe vremuri, hatul la ogorul familiei mele nu era făcut din gard, se puneau haldani şi când se recoltau, se uscau, se puneau la meliţă şi făcea cânepă şi o torcea şi mititică cum eram îmi dădea şi mie nişte fire acolo să fac ceva”, a spus Aurora Sauciuc.
Femeia povesteşte că de cum trec sărbătorile de Anul Nou mâinile sale nu mai stau o clipă. Lucrează şi câte o zi întreagă pentru a scoate mărţişoarele unicat. Camera sa a fost transformată în atelier.
„Într-un colţ este depozitul, în altul locul de lucru. Lucrezi cât vrei. Uneori stau şi câte o zi la un model” a spus Aurora sauciuc. Are însă un ajutor de nădejde. Fiica sa, Roxana, vine mereu cu idei noi, în ton cu preferinţele tineretului. Aşa se face că de fiecare dată, mărţişoarele Aurorei Sauciuc sunt căutate de botoşăneni şi nu numai.
Şi artizanii din celelalte judeţe ale Moldovei s-au pregătit cu mărţişoare inedite pentru 2012. La Iaşi, unul din cele mai deosebite mărţişoare este un obiect care era purtat acum 180 de ani, la 1 Martie, de către străbunicii noştri. Valentina Acasandrei confecţionează manual mărţişorul dintr-un ban găurit legat cu un fir de lână neagră.
Sursa: Adevarul
