Vezi ce au povestit foştii prefecţi pe perioada când au reprezentat Guvernul în teritoriu

Foştii prefecţi ai judeţului Botoşani, care s-au întâlnit vineri la Prefectură, au povestit despre perioada când au reprezentat Guvernul în teritoriu. Aceştia au ţinut să-i mulţumească actualului prefect pentru iniţiativa avută. Fostul prefect Viorel Alexandru a spus că a fost numit prefect la 39 de ani, fiind cel mai tânăr prefect din ţară numit în 1990.

„Au trecut 22 de ani de când a fost creată, după 1990, Instituţia Prefectului. Ca o picanterie, când am fost numit eram într-un mic concediu, poate printre puţinele concedii pe care mi le-am permis să le iau, de aceea m-am prezentat la primul ministru de atunci într-o ţinută sport. Eram singurul din cei care au fost invitaţi într-o ţinută sport. Nu a durat întâlnirea decât maxim 15 minute şi ne-a spus să mergem într-o săptămână şi să facem echipa prefecturii şi în două săptămâni să numim primarii la comune, oraşe şi municipii. A fost o muncă asiduă„, a spus fost prefect Viorel Alexandru, care a precizat că a avut o muncă grea la cârma Prefecturii.

Mihai Baltă, prefect din ianuarie 1993 şi până în ianuarie 1996, a spus că pe perioada cât a ocupat această funcţie şi păstrat independenţa „nu numai în fapt, ci şi în fapte”.

„În momentul respectiv nu era legislaţia în funcţiune. Apăruse în 1992 Constituţia şi în absenţa unui cadrul legislativ extins singura lege care domina la acea vreme era legea bunului simţ. Trebuia să fii receptiv la toate informaţiile şi extrem de dinamic în deciziile pe care le iei. O altă caracteristică a perioadei între 1990 şi 1996 e faptul că eu, ca prefect, şi în contexul care a fost atunci, mi-am păstrat independenţa. Şi asta nu numai în fapt, ci şi în fapte, pentru că instituţiile deconcentrate la acele vremuri erau conduse de reprezentanţi de la celelalte partide. Singura condiţie era să nu se facă politică în timpul programului sau în timpul atribuţiunilor de serviciu„, a spus Baltă.

Alexandru Simionovici, prefect din decembrie 1996 şi până în ianuarie 2001, a precizat că a fost unul dintre prefecţii care nu a schimbat directorii de la deconcentrate funcţie de culoarea politică.

„A fost o guvernare de coaliţie, vestita Convenţie Democrată, din care făceau parte patru partide. Este greu de guvernat de unul singur, dar este enorm de greu de guvernat cu alţi trei dulăi în coastă, pentru că fiecare trage şi vrea şi el câte ceva. Ne-am descurcat şi mai bine, şi mai rău, cum sunt toate activităţile, cu suişuri, cu coborâşuri. Am încercat să rămân în toată perioada mandatului uman, să privesc şi să rezolv problemele care mi se aduc sau mi se pun în faţă cu omenie, cu echidistanţă politică, deşi la vremea mea funcţia era una politică. Am păstrat în fruntea multor servicii deconcentrate oameni pe care i-am preluat de la guvernarea de dinainte, de la guvernarea PDSR, pentru că am considerat că nu pot să pun oameni neprofesionişti în acele funcţii. Am preferat să-i păstrez, dacă nu am găsit om în CDR, în pofida înjurăturilor pe care le-am primit din interior. Am fost omenos, prietenos, cu înţelegere pentru nevoile fiecăruia”, a spus Simionovici.  

Cel mai scurt discurs l-a avut fostul prefect Costică Macaleţi, numit în ianuarie 2001 şi până în octombrie 2004. Acesta a ţinut să le mulţumească funcţionarilor din Prefectură, din acea perioada, pentru că au lucrat împreună şi a vorbit despre funcţia de prefect.

 

„Sigur, ca fiecare mandat de prefect are şi bune, şi rele, dar şi evenimente deosebite. În 2003, a apărut Legea administraţiei publice, care a suportat multe modificări de atunci, dar cel puţin a creat un cadru legal suficient pentru treburile de administraţie. Legat de funcţia de prefect, dacă să fie sau nu apolitic, să aibă dreptul să participe la alegeri, ar trebui să fie o discuţie legată de această chestiune„, a precizat Macaleţi.

La rândul său, Gheorghe Sorescu, prefect numit în septembrie 2007 şi până în aprilie 2008, după care în septembrie 2008 şi până în ianuarie 2009, a spus că perioada cât a fost prefect a fost interesantă şi a ţinut să puncteze că, deşi înalţii funcţionari publici ar trebui să fie apolitici, în realitate nu se întâmplă aşa.

„Provocarea pentru mine, atunci când venea de pe funcţia de director al Direcţiei de  Finanţe, a fost cea de înalt funcţionar public. A fost o experienţă interesantă pentru mine. Dacă e să fiu foarte scurt, vreau să spun că încadrarea prefectului în categoria de înalt funcţionar public trebuie foarte serios discutată. În fapt, lucrurile nu stau chiar aşa, să fim serioşi. Când am venit prima dată prefect, am intrat în Corpul înalţilor funcţionari publici. Din punct de vedere al felului cum ar trebui privită Instituţia Prefectului, este într-adevăr o discuţie foarte amplă, dar trebuie lămurită foarte clar şi dacă e să fiu foarte sincer, cred că mai degrabă s-ar plia pe o zonă politică decât cea de înalt funcţionar public. În ultima perioadă, cel puţin cât am fost eu, ea era încadrată în zona de înalt funcţionar public, deci un om apolitic, dar realitatea nu a fost aşa şi nu este nici în acest moment„, a spus Sorescu.

Acesta a fost însă contrazis de actualul prefect Cristian Roman, care a declarat că depolitizarea funcţie de prefect a însemnat un câştig.

„Acel câştig cred că se manifestă în zona profesionalizării acestei funcţii. Cu toţii, iar domnul Sorescu poate confirma, am învăţat această meserie. Devenind o funcţie apolitică, îmi este greu să folosesc acest cuvânt, ne-a forţat să ne profesionalizăm şi această funcţie a devenit o meserie. Am simţit acest lucru pe pielea mea, cel puţin la al doilea mandat. Deja colegii mei, care sunt majoritatea aici, nu mă mai priveau ca un corp străin. Acum sutem colegi cu toţii, suntem funcţionari în Prefectură, iar lucrurile au început să meargă mult mai bine. Şi cred că mult mai bine. Sunt şi beneficii ale depolitizării acestei funcţii, sunt şi pierderi.”, a spus prefectul Cristian Roman.