Cunoscutul poet, dar şi istoric şi teolog Cristian Bădiliţă şi-a lansat, joi după-amiază, cartea „Calendarul poeticesc” în oraşul natal Săveni. Lansarea volumui de “poame & poeme în acrostih culese şi colorate de Cristian Bădiliţă, asezonate foto şi grafic de Liliana Grecu”. prezenţa primarului Relu Târzioru, a numeroşi foşti profesori şi colegi de-ai săi, dar ţi a elevilor şi profesorilor de la Grupul Şcolar Mihai Ciucă din Săveni.
„Scriu cărţi de teologie, de proză, ca să zis aşa, după care există şi o izbucnire. Poezia este, până la urmă, esenţa cărţilor mele, a expresiei mele culturale„, a menţionat poetul.
„Vreau să îi mulţumesc pentru tot ce a făcut, o viaţă, o carieră a dumnealui, pentru faptul că există şi pentru faptul că de mici copii am fost prieteni. Eu într-o funcţie din care am reuşit să îl provoc să vină să îşi lanseze carte la Săveni„, a spus primarul Târzioru.
Cartea este apărută la Editura “Grinta”, iar joi seară a fost lansată şi în municipiul Botoşani.
Directorul Editurii Grinta, Gabriel Cojocaru, susţine că volumul lui Bădiliţă este „o esenţă a poeziei adevărate”, iar autorul este „unul dintre cei mai importanţi poeţi”, „un poet de şapte stele”.
„Fiecare lună a anului este prezentată în poem în acostih, ceea ce este o performanţă, pentru că nu oricine poate să scrie aşa ceva. Avem ocazia să nbe întâlnim cu poezia autentică. Citind această carte, veţi vedea că nu este nimic artificial în ea. Este vorba de o trăire care a izbucnit la un moment dat din experienţele de viaţă ale poetului„, a spus Cojocaru.
Bădiliţă-a născut în oraşul Săveni, judeţul Botoşani, unde a locuit până la vârsta de 14 ani. Apoi s-a stabilit la Botoşani, urmând liceul August Treboniu Laurian, secţia matematică-fizică. A debutat în revista Ateneu, suplimentul Caiete botoşănene, cu poeme, în 1984. Al doilea debut, tot cu poezie, a avut loc în revista ieşeană Cronica, în 1986.
După experienţa traumatizantă a serviciului militar, relatată în Nodul gordian, a urmat doi ani cursurile Facultăţii de litere din Bucureşti, secţia română-franceză, avându-i ca mentori pe Cornel Mihai Ionescu, Florea Fugaru, Ioan Pânzaru şi Pan M. Vizirescu, ultimul supravieţuitor de marcă al revistei Gândirea.
Din 1990 s-a transferat la secţia de limbi clasice, unde-l va întâlni pe remarcabilul om de cultură Petru Creţia. Prietenia lor se va concretiza într-o şcoală de vară la Ipoteşti şi într-un volum despre Apocalipsa lui Ioan.
În 1991-1992 studiază teologia la Seminario Conciliar din Madrid, împreună cu Cristian Langa şi Iuliu Cristian Arieşanu, unde-i va avea ca profesori pe patrologul Juan Ayan Calvo şi pe fenomenologul religiei Juan Martin Velasco, a cărui Introducere în fenomenologia religiei, o va traduce şi publica la editura Polirom.
A predat limbă şi literatură greacă veche la universitatea din Timişoara, instalându-se în Franţa din 1995, împreună cu soţia lui, Smaranda Bădiliţă, specialistă în Philon din Alexandria. Este doctor în istoria creştinismului antic al Universităţii Paris IV Sorbona cu teza Les métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise, calificativul summa cum laude. Din juriu au făcut parte: Monique Alexandre, Jean-Noël Guinot, Jean-Claude Fredouille, Enrico Norelli şi Olivier Munnich. Lucrarea a primit premiul Solomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa. În Occident s-a specializat în literatura patristică greacă şi latină, făcând parte şi din grupul de traducători ai Bibliei de la Alexandria sub coordonarea lui Marguerite Harl.
În 2001 a început o colaborare cu New Europe College din Bucureşti, organizând două colocvii internaţionale despre Ioan Casian şi despre actualitatea Părinţilor Bisericii. A organizat un al treilea colocviu internaţional, despre patristică şi ecumenism, în cadrul Universităţii din Constanţa. Cele trei volume, ca şi teza de doctorat, au apărut la editura pariziană Beauchesne.
Tot în cadrul Colegiului Noua Europă a coordonat, din 2003 până în 2011, împreună cu Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, traducerea comentată a Septuagintei, proiect publicat în colaborare cu editura Polirom şi Fundaţia Anonimul. A coordonat prima editare ştiinţifică a Scrierilor lui Nicolae Steinhardt, aparute la editura Humanitas. în prezent lucrează la o traducere comentată a Noului Testament.
Se consideră un anarhist creştin de dreapta şi pledează pentru reinstaurarea monarhiei în România. Critic al imposturii comuniste şi neocomuniste, rezervat faţă de sistemul democratic-ochlocratic modern, a participat activ la revolta din decembrie 1989 şi la organizarea protestului din Piaţa Universităţii (1990). A fost fellow al Institutului de cultură din Trento şi al Wissenschaftkolleg zu Berlin. Participări la numeroase colocvii internaţionale, precum şi la volume colective, reviste şi dicţionare internaţionale. Pe 22 decembrie 2009 a lansat revista electronică Oglindanet
