Botoșăneni, în vizită de informare, la Roșia Montană

Un grup de botoșăneni a beneficiat la începutul acestei săptămâni de o vizită de informare în localitatea Roșia Montană. Excursia a fost organizată de societatea Rosia Montana Gold Corporation care urmează să dezvolte în zonă cea mai modernă mină din România și s-a adresat reprezentanților mass-media și societății civile, respectiv ONG-uri sau reprezentanții unor firme botoșănene. Vizita botoșănenilor în localitatea apuseană s-a desfășurat, marți, când grupul a asistat la o prezentare a proiectului precum și la o expediție în zona care urmează să fie exploatată. Programul zilei a cuprins și câte o vizită la Centrul de Informare al localității precum și la muzeul mineritului înființat în comuna care cuprinde numai puțin de 15 sate. Exploatarea aurului la Roșia Montană a fost începută de peste 2000 de ani , iar până în anul 1970, aceasta s-a făcut în subteran, prin galerii, în masivele Cetate, Cârnic, Orlea etc.

După anul 1970, s-a început exploatarea la suprafață. Cătălin Hosu, purtător de cuvînt al Rosiei Montane Gold Corporation, a declarat că în prezent există patru licente de exploatare acordate de statul român respectiv, Roșia Poenița, Roșia Montană, Zona Certej și Băița Crăciunești. Exploatarea zonei nu poate fi însă demarată deoarece trebuie obținute avizele necesare de mediu. Deși compania care urmează să deruleze investiția a depus solicitare în acest sens, nu a primit încă un răspuns.  Investiția presupune venituri totale de 7,5 miliarde de dolari din vânzarea aurului și argintului, bugetul de stat urmând să beneficieze conform proiectului de circa 1,8 miliarde de dolari, bani strânși din taxe, impozite, dividente, redevențe.

Compania a construit în zonă încă din anul 2003 un cartier de locuințe unde a fost strămutată o parte din populația comunei. Cartierul Recea din Alba Iulia are o suprafață de 24 hectare și numără 125 de familii care beneficiază de locuințe. Investiția a ajuns la circa 35 de milioane de dolari. Cartierul beneficiază de infrastructură, iar în prezent se lucrează la construcția primei biserici din cartier, la cererea familiilor de acolo.

În continuarea investițiilor pe care compania le-a demarat pentru patrulaterul aurifer din Apuseni, așa cum mai este numită Roșia Montană, se dorește înființarea unei fundații culturale care să capteze întreg patrimoniul cultural al zonei. „Ne gândim la înființarea unei fundații culturale căreia să-i donăm tot acest patrimoniu existent. Finanțarea să ne aparțină, dar, sigur, să putem câștiga bani și prin atragere de fonduri”, a declarat Cătălin Hosu, purtătorul de cuvînt al RMGC. În zonă au fost descoperite 13 situri arheologice care cuprind edificii publice romane, urme de locuire ale minerilor antici, peste 1400 de morminte de incinerație. În premieră, în România, au fost cercetați 7 kilometri de galerii romane dintr-uin totale de peste 140 de km de galerii exploatate datand din timpurile medievale, moderne și contemporane. Unul din obiectivele de patrimoniu cultural al zonei îl constituie Galeria Catalina Monulești unde s-a descoperit cel mai mare număr de tăblițe cerate datând din anii 131-167 d. Hr., precum și o structură antică de exploatare minieră, dotată cu un sistem de evacuare a apelor și un ansamblu de roți hidraulice. Investiția companiei Rosia Montana Gold Corporation cuprinde și amenajarea galeriei ca secțiune subterană în cadrul Muzeului Mineritului.

Conducerea companiei dă asigurări că folosirea tehnologiei cu cianură pentru extragerea aurului nu va aduce daune populației  iar derularea investiției în zonă nu va disturge mediul. „90 la sută din țările lumii folosesc în prezent tehnologia cu cianură pentru extragerea aurului. Doar două țări au interzis folosirea cianurii pentru extragerea aurului, respectiv, Rep. Ungară și Rep. Cehă”, a mai spus Cătălin Hosu.