Un preot din județul Botoșani a povestit pățania sa după ce a rămas cu mașina stricată pe marginea drumului, în timp ce se întorcea de la moaștele Sfintei Parascheva de la Iași. Părintele Teodor Ciurariu spune că persoanele de etnie romă fac grătare și sărbătoresc zgomotos prin cimitire de Paștile blajinilor deoarece „așa este tradiția lor, modul lor de a-și exprima dragostea, credința și modul lor de rugăciune.”
El a mărturisit cum a fost ajutat de un bărbat de etnie romă când a rămas cu mașina la marginea drumului, în condițiile în care a așteptat două ore să îl ajute cineva, dar nu a oprit nimeni.
Iată ce a povestit părintele:
„Am să vă povestesc o întâmplare petrecută anul trecut din care o să vă dați seama de noblețea unora dintre ei… Veneam de la Iași de la hramul Cuvioasei Paraschiva … Eu în fiecare an merg la Sfânta cu o zi doua înainte de 14 octombrie… Mă străduiesc așa de mulți ani să-i aduc mică jertfă la hramul ei și chiar slujesc în soborul de preoți care sunt rânduiți acolo… De atâtea ori m – a ajutat și mi-a împlinit rugăciunile încât tot efortul meu este prea mic pentru cât bine mi-a făcut Sfânta. Ce am observat însă e ca de fiecare dată când mă întorceam acasă aveam felurite ispite… Nu-mi este frică de ele și știam că este lucrarea celui rău care nu se bucura de prezența mea la Iași… Anul trecut însă ispita a fost foarte mare… În timp ce mă grăbeam spre casă deoarece trebuia să ajung la biserică pentru vecernie dintr-o dată mașina mi se oprește… Încerc să o repornesc… nici un semn… Combustibil aveam… totul era în regulă… însă nu mai pornea. Vorba mecanicilor auto începători ,, învarteste, benzinește… dar nu pornește „.
Eram în câmp la vreo 15 kilometri de Hârlău. Cobor din mașină, deschid capota… și încep să apelez la mila participanților la trafic la ajutorul ,, colegilor „. Eram îmbrăcat în uniforma preoțească, făceam din mână, toți treceau în graba pe lângă mine, timpul pentru vecernie se apropia și eu stăteam necăjit pe un D. N. lipsit de ajutor….
Au trecut așa vreo două ore… deja obosit și mă gândeam să sun acasă după o șa care să mă remorcheze… să vină după mine de la Dorohoi. După ce aceste gânduri mă munceau lângă mine oprește o mașină mai vechișoară un Ford condus de un țigănel din Hârlău… Era cu soția lui și cu un băiețel, copilul lor… Ce ai pățit tată parințele ? Cum pot să te ajut? Era priceput băiatul rapid a identificat defecțiunea și împreună am mers la Hârlău după piesă și baterie… Ne-am întors mi-a montat totul, am pornit… Am ajuns și la vecernie… La urmă am încercat sa-i las niște bani pentru ajutorul pe care mi l-a dat însă a refuzat categoric. Iată un om simplu, un țigan care mi-a dat o lecție de bunătate el neglijându -și chiar piranda care avea oră programată (în perioada cât m- a ajutat) la stomatolog. Am făcut câteva poze cu el și familia lui și mi-a zis că face parte din familia Stănescu. Dacă îl cunoașteți sau îl întâlniți prin Hârlău să-l îmbrățișați și să-l salutați din partea mea”.
