Un medic din Botoșani reacționează după moartea doctorului de 28 de ani. Este vorba despre medicul Dorin Șcladan, care trage un semnal de alarmă cu privirea la surmenajul din rândul cadrelor medicale. În timp ce unitățile spitalicești se confruntă cu lipsă de personal, numărul pacienților este tot mai mare, iar problemele de sănătate sunt vaste. Așa se face că medicii sunt nevoiți să lucreze ore întregi peste program.
„Când e vorba de proteste sau de strigat împotriva medicilor, apar mii de oameni. Când moare un medic tânăr, epuizat, care poate și-a sacrificat viața pentru pacienți, rămân doar rudele și colegii să-l conducă pe ultimul drum. E o imagine tristă și dureroasă a ipocriziei colective: solidaritatea dispare când nu mai e spectacol. Respectul real față de cei din linia întâi nu se măsoară în viralizări, ci în prezență și memorie — nu când suntem morți, ci cât încă trăim, lucrând peste 80 de ore pe săptămână, mereu disponibili, mereu „drăguți” și „empatici”, exact cum vrea populația, dar fără ca cineva să se întrebe cât mai putem duce”, spune Dorin Scladan, făcând referire la cazul celor doi medici rezidenți morți recent, dintre care unul din Botoșani.
Epuizarea profesionala nu este parte din fișa postului, atrage atenția Federația Solidaritatea Sanitară.
„În contextul tragediei privind moartea celor doi medici rezidenți din Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași și al solicitărilor publice ale reprezentanților unităților sanitare de sprijin în ceea ce privește potențiale soluții pentru abordarea problematică a epuizării la locul de muncă, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România atrage public atenția asupra necesității evaluării condițiilor de muncă pentru toate categoriile profesionale din sănătate, în contextul epuizării profesionale! Tragediile din rândul personalului sanitar din ultima perioadă readuc în prim plan realitatea dură a sistemului sanitar românesc, unde presiunea exercitată asupra personalului este în continuă creștere și este dublată de personalul insuficient din unități ducând la un număr mai mare de pacienți consultați în fiecare gardă, ceea ce aduce după sine creșterea riscului de erori profesionale. Este necesar să creștem încă o dată gradul de conștientizare asupra faptului că epuizarea fizică și psihică intră în sfera hărțuirii morale, obligând angajatorul conform prevederilor Ordonanței nr. 137/2000 și Legii nr. 167/200, la a lua măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă. Una dintre măsurile importante care se pot lua de către angajatori este să utilizeze instrumente de evaluare a riscului de epuizare profesională, BATEREP.RO fiind un sistem de evaluare a riscului de burnout pentru toate categoriile de lucrători, fiind specializată pe evaluare profesioniștilor din sistemul sanitar românesc”, precizează sursa citată.
Medicii ar trebui să se odihnească în afara programul de la spitalul de stat, nu să mai presteze şi pe la alţi angajatori, fie chiar şi cabinetul lor. Cred că salariul „de la stat” ar trebui să le fie suficient.