Turismul balnear din România urmează să primească un nou impuls prin introducerea voucherelor de sănătate, o inițiativă a Guvernului pentru perioada 2025–2030. Măsura vine pe fondul provocărilor multiple cu care se confruntă acest sector: dependența de sistemul public de asigurări, lipsa personalului calificat și infrastructura învechită.
Turismul balnear românesc, între redresare și vulnerabilitate
Stațiunile balneare și balneoclimatice au fost profund afectate de pandemia de COVID-19, iar revenirea la nivelurile de dinainte de criză a fost lentă. În 2023, însă, s-a înregistrat un reviriment important, cu un număr total de 1.170.816 turiști cazați în aceste stațiuni, ceea ce reprezintă 8,4% din totalul turiștilor la nivel național, noteaza Playtech
Guvernul își propune să consolideze această tendință printr-o strategie amplă, în centrul căreia se află voucherele de sănătate. Acestea ar urma să funcționeze ca un sprijin direct pentru cetățeni, oferindu-le posibilitatea de a accesa tratamente balneare într-un mod facil și finanțat parțial sau total de stat. Măsura este gândită pentru a atrage nu doar pensionarii, principalii beneficiari actuali ai biletelor subvenționate, ci și noi categorii de turiști, inclusiv din străinătate.
„Vor fi realizate în perioada următoare cadrul legal pentru introducerea voucherelor de sănătate și studiul de impact aferent”, au declarat reprezentanții Guvernului, subliniind importanța acestei măsuri pentru redresarea turismului balnear.
Resursele balneare, un potențial imens încă neexploatat
În același timp, autoritățile doresc să creeze un cadru de promovare mai eficient pentru acest segment turistic. Se lucrează la creșterea atractivității stațiunilor balneare pe canalele de vânzare tradiționale, dar și la stimularea colaborărilor internaționale. Printre obiectivele propuse se numără și încheierea de contracte comerciale cu case de asigurări europene, dar și dezvoltarea unui hub comercial în domeniul serviciilor balneare. Însă, dincolo de sprijinul financiar, sectorul balnear are nevoie urgentă de investiții în infrastructură. Multe stațiuni dispun de baze de tratament construite în secolul trecut, care nu mai corespund standardelor actuale de confort și siguranță. Lipsa centrelor SPA moderne, a piscinelor și a zonelor de agrement scade atractivitatea pentru turiștii tineri sau străini.
De asemenea, doar aproximativ 10% din resursele naturale balneare ale României sunt valorificate în prezent, ceea ce reprezintă o oportunitate ratată din cauza lipsei de cercetare științifică și a accesului dificil la izvoarele terapeutice.
Un alt punct nevralgic este lipsa personalului calificat. Zonele în care sunt situate stațiunile balneare suferă de o depopulare accentuată, iar forța de muncă locală este îmbătrânită. Doar în cazuri izolate, utilizarea fondurilor europene a permis formarea și stabilizarea unei echipe de profesioniști, în paralel cu renovarea infrastructurii.
Modelul actual de funcționare al stațiunilor balneare – bazat pe bilete subvenționate – nu mai este sustenabil. Veniturile mici și constante nu pot susține investiții majore, iar lipsa diversificării serviciilor și a adaptării la cerințele pieței turistice moderne continuă să afecteze competitivitatea internațională a României în acest domeniu.
„Este nevoie de o repoziționare a turismului balnear pe piețele externe și de creșterea cuantumului pachetelor SPA vândute de agențiile de turism”, au transmis reprezentanții executivului.
În concluzie, introducerea voucherelor de sănătate este un pas important spre revitalizarea turismului balnear din România, dar nu poate fi o soluție singulară. Fără modernizarea infrastructurii, pregătirea personalului și valorificarea resurselor naturale, potențialul enorm al acestui sector riscă să rămână neexplorat.
