Misterul tunelurilor lui Ștefan cel Mare: Botoșani, locul unde se ascunde ”autostrada” subterană a României

România ascunde numeroase povești și mistere medievale, iar una dintre cele mai fascinante este existența unei rețele subterane de tuneluri atribuite domnitorului Ștefan cel Mare.

Supranumită „autostrada subterană a Moldovei”, această rețea se află sub municipiul Botoșani și se întinde pe kilometri întregi, conectând diferite zone ale orașului cu Mănăstirea Popăuți.

Descoperirea tunelurilor medievale

Aceste tuneluri au fost descoperite în perioada comunistă, atunci când autoritățile au demolat vechi case din centrul orașului pentru a construi blocuri muncitorești. În timpul lucrărilor de fundație, muncitorii au dat peste structuri subterane bine conservate, însă, din lipsă de interes, autoritățile au decis să le astupe, iar cercetările asupra lor au fost amânate pentru o perioadă lungă, scrie click.ro.

De-a lungul timpului, s-au făcut numeroase speculații despre rolul și dimensiunile acestei rețele. Se spune că tunelurile sunt suficient de largi pentru a permite trecerea oamenilor alături de vite și provizii, ceea ce sugerează o utilizare strategică în vremuri de pericol. Aceste pasaje ar fi conectat centrul economic al orașului cu Mănăstirea Popăuți, fortificată cu ziduri, ceea ce indică un sistem bine pus la punct de protecție și transport în epoca medievală.

În prezent, autoritățile locale din Botoșani au alocat aproximativ 500.000 de euro pentru explorarea și cartografierea tunelurilor. Prin scanări moderne, se dorește integrarea acestora într-un circuit turistic care să pună în valoare istoria și cultura orașului.

Scopul tunelurilor și legătura cu Ștefan cel Mare

Istoricii cred că aceste tuneluri au fost construite în timpul lui Ștefan cel Mare pentru a servi drept căi de refugiu în caz de asediu. Într-o perioadă marcată de atacuri otomane și tătare, orașele Moldovei aveau nevoie de rute sigure pentru evacuare și transport rapid al proviziilor.

Legătura tunelurilor cu Mănăstirea Popăuți, un important edificiu ctitorit de Ștefan cel Mare, sugerează o strategie defensivă bine gândită. Structura fortificată a mănăstirii și existența acestor pasaje ascunse indică faptul că orașul Botoșani făcea parte dintr-o rețea complexă de apărare a Moldovei medievale.

Prin readucerea la lumină a acestei „autostrăzi” subterane, Botoșaniul ar putea deveni un punct de atracție pentru pasionații de istorie și turiștii care vor să descopere secretele medievale ale României, noteaza Stiripesurse care citeaza Click!

Urmareste-ne pe Google News

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *