În numai doi ani, unul dintre cele mai sărace județe din România a trecut de la școli cu wc-uri în fundul curții la educație ultra-tehnologizată. Cel mai bine dotate sunt liceele tehnologice din rural, tocmai pentru ca fiii de țăran să primească o șansă la viitor.
Educația botoșăneană s-a făcut mereu remarcată la nivel național prin olimpici și licee de elită, dar și prin școlile cu toalete în fundul curții. Considerat unul dintre cele mai sărace județe din România, Botoșani a ținut mereu topurile zonelor din țară cu școli catastrofale, din punct de vedere al infrastructurii. Fie că elevii învățau în școli de Ev Mediu, din chirpici, prost încălzite și cu pereții crăpați, fie nu aveau autorizație sanitară de funcționare din cauza toaletelor din capătul ogrăzii sau a lipsei de apă curentă, scrie adevarul.ro
Acest trend negativ s-a menținut până de curând. În anul 2020, de exemplu, în județul Botoșani încă mai erau peste 200 de școli care nu aveau autorizație sanitară de funcționare, pentru motivele enumerate mai sus. În doar cinci ani, lucrurile s-au schimbat drastic, iar dintr-un județ al școlilor cu toaleta în fundul curții a devenit, probabil, unul cu cele mai tehnologizate școli din Moldova. Pe lângă reabilitările și modernizările clădirilor în care funcționează școlile, multe licee tehnologice și unități de învățământ din mediul rural au fost dotate cu tehnologie de ultimă generație. Majoritatea acestor investiții se datorează fondurilor obținute prin PNRR.
„Este ceva ce nu am mai văzut în altă parte”
În momentul de față, în județul Botoșani mai sunt doar opt școli cu toaletele în fundul curții, iar acestea sunt în lichidare, adică vor închise în curând din cauza numărului mic de elevi. Școlari vor fi mutați la unitățile de învățământ din centrul comunelor iar o eventuală investiție în acest școli ar fi inutilă. În plus, majoritatea unităților de învățământ din județ fie au accesat fonduri europene, fie au fost modernizate din bugetul local și dotate cu echipamente educaționale de ultimă generație.
„S-a investit mult în infrastructura educațională în ultimii ani. Educația trebuie să fie o prioritate iar pentru actul educațional trebuie să se desfășoare în condiții moderne, de secol XXI. În felul acesta, chiar și elevii din mediile defavorizate primesc o șansă la educație și la un viitor”, spune Bogdan Suruciuc, inspector școlar general la Botoșani. Cele mai multe investiții s-au făcut prin PNRR. În doar câțiva ani, infrastructura școlară din județul Botoșani s-a schimbat radical. „Lumea trebuie să înțeleagă că atunci când investește în educație, investește în viitor. Și eu zic că la Botoșani s-a înțeles bine lucrul acesta.”, spune Cristina Bălăucă, inspector școlar adjunct.
În mare parte s-au făcut investiții uriașe în modernizarea clădirilor în care funcționează școlile, au fost construite corpuri noi, au fost dotate cu mobilier nou, modern, cu biblioteci bogate și cu foarte multă tehnologie, de la laptop, videoproiectoare și table smart în fiecare clasă la ochelari pentru realitate virtuală și roboți. O lumea educațională aproape science-fiction la care puțini s-ar fi așteptat în județul Botoșani. Un stimul a fost chiar epoca în care trăiesc elevii. Majoritatea au competențe digitale extraordinare, fiind născuți în familie care au tot felul de gadget-uri, de la smartphone până la tablete și laptop-uri sau ceasuri smart. Inclusiv în mediul rural, copiii dispun de toată această tehnologie, trimisă, în multe cazuri, de părinții plecați la muncă în străinătate. Șefii de la Inspectoratul Școlar spun că elevii generației Alpha, în special, au declanșat această revoluție tehnologică în școli.
Predatul clasic are un efect limitat asupra lor. În schimb, cu ajutorul tehnologiei se vorbește clar, pe limba lor. „Tot trendul pe care îl avem în față în sistemul de învățământ este digitalizarea acestuia. Și pentru aceasta este nevoie de metode moderne de predare și învățare. Aceste măsuri vin odată cu dotarea unităților de învățământ cu tot felul de gadgeturi, de la table interactive la ochelari 3D si tablete. Clar, cred că un prim pas l-a reprezentat învățământul online când practic am fost nevoiți să adaptăm aceste noi tendințe, caracteristice unei generații ultra-tehnologizate”, adaugă Bogdan Suruciuc.
Școli de top la țară
În comuna „Mihai Eminescu”, de exemplu, toate școlile sunt reabilitate și dotate cu tehnologie de ultimă generație. În special școala din satul Ipotești.
„Modernizarea școlilor din comună a început în anul 2020. Atunci au fost reabilitate cinci școli din șase. A urmat un proiect în pandemie când, cu sprijinul Primăriei, am reușit să procurăm tablete pentru toți elevii, laptop-uri pentru toți profesorii și table interactive la școli. Printr-un alt proiect, în această vară am reușit să îmbunatățim dotarea cu modelul mai nou de tablă interactivă, un laborator de informatică, sisteme all in one în toate sălile de clasă și imprimante. Nu mai vorbim de videoproiectoare care există la fiecare sală de clase. Avem de asemenea sisteme de sunet și cameră pentru videoconferință. Avem și ochelari pentru realitate virtuală. Efectiv pregătim lecții cu ajutorul realității virutale. Consider că avem tot ce este nevoie într-o școală modernă. Aceste dotări sunt importante pentru toate școlile, sunt necesare pentru ca școala să fie într-adevăr atractivă pentru elevi, să vină cu plăcere la școală, să fim eficienți, să îmbinăm metodele moderne cu cele clasice”, precizează directorul școlii, Eugen Vasiliu.
Dotări deosebite are și școala din comuna Corlăteni, acolo unde au fost investiții, începând cu anul 2020, de milioane de euro. A fost reabilitat corpul principal, realizat un nou corp de clădire, cu bibliotecă, sală multimedia, sală de spectacole și dotări tehnologice foarte moderne. Pe lângă școlile din Mihai Eminescu și Corlăteni, mai sunt încă 17 unități de învățământ din tot atâtea comune unde elevii învață efectiv la standarde vest-europene, la nivelul secolului XXI. Aceste școli de la țară au inclusiv transportul asigurat pentru elevi.
„Este ceva ce nu am mai văzut în altă parte”
Cele mai mari investiții s-au făcut însă în liceele tehnologice din mediul rural sau din orașele foarte mici. Tocmai pe principiul că elevii din aceste zone merită o șansă reală pentru acces la educație și un viitor.
„Noi suntem într-o zonă defavorizată iar continuarea școlii și învățarea unei meserii este esențială pentru copiii de la sate. Li se oferă o șansă la un viitor. La o carieră”, spune Cristina Grădinaru, director al Liceului Trușești. De altfel, acest liceu din Trușești, care primește elevi din toate satele învecinate, este un adevărat hub educațional în lumea rurală. În modernizarea și dotarea acestuia s-au investit zeci de milioane de euro prin fonduri de diferite tipuri. În plus, conducerea liceului a reușit să facă parteneriate cu școli din Uniunea Europeană unde face schimburi de experiență. Spre exemplu, în domeniul alimentației publice și a serviciilor, elevii au învățat meserie în Spania sau Cipru. În agricultură, au fost plecați în Danemarca.
„Avem foarte multe investiții și dotări de top. Mai ales pe aceste profile tehnologice am investit în sere, dispozitive agricole moderne, tractoare și alte utilaje, laboratoare moderne. În plus, avem aceste parteneriate solide prin care elevii capătă o deschidere incredibilă. În plus, beneficiază de atestate profesionale recunoscute la nivelul întregii Uniuni Europene”, spune Cristina Grădinaru. La Liceul Tehnologic Bucecea au fost făcute investiții asemănătoare. Sălile de clasă au fost dotate cu tehnologie modernă, fiind amenajat și un smart-lab, plus alte dotări, inclusiv o bucătărie ultra-modernă pentru practica elevilor de la alimentație publică. „Eu sunt în acest liceu din 1998 și vă pot spune cum s-a schimbat tehnologic această școală. Este o schimbare extraordinară, vizibilă și foarte mulți absolvenți ai școlii noastre, atunci când ne vizitează, vin și spun „este ceva ce nu am mai văzut în altă parte”. Autoritățile locale, dar și noi, ca și școală, ne-am preocupat de dezvoltarea tehnologică a școlii noastre în așa fel încât copiii să fie în același pas cu vremurile în care trăiesc și să aibă o șansă la un viitor”, precizează Carolina Enea, directorea liceului.
Un alt exemplu important este Liceul Tehnologic din comuna Vorona. Această unitate școlară a fost modernizată cu peste 6 milioane de euro. Dispune de un campus ultra-modern, sală de sport, laboratoare și spații pentru practica de specialitate. În plus, au fost construite corpuri moderne de clădire, cu dotări hi-tech în sălile de curs. Nu în ultimul rând, liceul dispune de o bază experimentală atât pe partea de pomicultură cât și legumicultură. Pe lângă aceste licee, la Botoșani funcționează și probabil cele mai bogate licee de la țară, din România. Este vorba despre Liceul din Șendriceni și Liceul din Pomârla. Complet modernizate, aceste liceee dispun și de baze importante de producție, pământ și pădure.
Elevi motivați de tehnologie să vină la școală
Efectele investițiilor masive în tehnologie dau și primele roade spune directorii și profesorii. Practic, elevii vin cu plăcere la școală, este redus abandonul școlar iar rezultatele la învățătură sunt mult mai bune. „Datorită acestor investiții, mai ales pe zona profilelor tehnologice, s-a redus simțitor abandonul școlar. Elevii sunt motivați să vină la școală. Știu că doar așa își pot câștiga pâinea și au șansa de a avea serviciu decent, chiar bine plătit. Au înțeles necesitatea educației pentru a putea să-și depășească limitele. Evident, noile dotări îi ajută să învețe mai ușor, mai cu plăcere”, spune Cristina Grădinaru.
Același lucru îl mărturisește și Marta Istrate de la Liceul Tehnologic din Bucecea. „Elevii noștrii sunt din ce în ce mai bine pregătiți în ceea ce privește tehnologia. Este un plus extraordinar, atât pentru noi ca profesori dar mai ales pentru elevi. Se simte că vin cu mai mare plăcere, că așteaptă cu mare interes să vadă ce lecții le-am pregătit pe tablele inteligente. Să cunoască prin mijloacele pe care ei le îndrăgesc și le stăpânesc”, spune profesorul botoșănean.
Mihai este în clasa a XI a, la Bucecea și spune că a ajuns să vină la școală pentru a învăța cu ajutorul tehnologiei. „Sincer nu mă omoram cu școala, în gimnaziu. Dar odată ce am ajuns la liceu și a apărut toată tehnologia asta în școală, m-a prins rău de tot. Adică, se miră acasă că eu i-au note mari la fizică, că merg la concursuri la fizică. Am descoperit că-mi place fizica tocmai datorită tehnologiei. Am văzut altfel experimentele, relațiile dintre forțe, formulele. Sunt mulți care vin la școală numai să se joace cu gadgeturile. Se joacă dar și învață. Imposibil să nu rămâi cu ceva”, spune elevul botoșănean, potrivit adevarul.ro.
Știam de investițiile masive din școli. Problema este alta: cu ce a contribuit Inspectoratul școlar și în principal maestrul Suruciuc la aceste investiții ? Pentru că, în opinia mea, primarii au fost cei care au acționat ani de zile pentru ameliorarea situației materiale a școlilor.
Mă așteptam ca inspectorul școlar Suruciuc să ne spună ce a făcut el și compania pentru creșterea cantității de cunoștințe transmise de profesori și învățători, ținând cont de faptul că în județul nostru există școli în care, la bacalaureat, nici un elev nu a avut note de trecere.
Aici este problema, nu neapărat în existența tablelor smart.