În județul Botoșani, în satul Cucorăni, din comuna Mihai Eminescu, localnicii au imnul lor. Se numeşte Imnul Cucorănenilor şi a fost compus în perioada interbelică. Se cântă şi astăzi în şcoala din localitate la fiecare eveniment important al cătunului, scrie adevărul.ro.
La 10 kilometri de municipiul Botoşani în satul Cucorăni, comuna Mihai Eminescu, pe locurile natale ale poetului Mihai Eminescu, la fiecare eveniment important al cătunului, în şcoala din localitate se intonează imnul. Nu este vorba însă doar de imnul de stat al României. După ”Deşteaptă Române”, localnicii totdeauna cântă, aproape cu lacrimi în ochi ”Imnul cucorănenilor”. Este un moment de maximă mândrie locală.
Cucorăniul este un vechi sat răzeşesc, atestat încă din timpul lui Alexandru cel Bun. Situat pe marginea drumului comercial ce lega în Evul Mediu,Marea Neagră de Marea Baltică, o rută extrem de importantă, Cucorăniul a fost o aşezare prosperă, cu hanuri dar şi prima şcoală cu predare în limba română. Totodată satul a fost locul unde se spune că Eminescu a iubit dar şi s-a scăldat în apele iazului Loieşti, situat pe raza localităţii.
De ce au simțit nevoia de a-și face propriul imn
Oamenii din Cucorăni au fost înstăriţi până la venirea comunismului şi aveau o mândrie locală ieşită din comun, spune intelectualii de astăzi ai satului. De altfel pe aceste locuri au trăit mari familii boiereşti precum Callimachi sau Başotă. Tocmai de aceea, spune Sergiu Manolache, profesor dar şi specialist în istorie locală, cucorănenii au simţit nevoia de a-şi face propriul imn.
Cine a compus imnul
„Imnul a fost compus de un cucorănean, care a ajuns pe cele mai înalte culmi ale carierei militare. Este vorba de Ion Spiridon Cucorăni. El l-a compus în anii 20 când era un tânăr student. Acest imn este izvorât din patriotism local şi din dorul de casă.
L-a compus fiindcă avea un sat frumos şi mai ales fiindcă Cucorăniul a dat cei mai mulţi intelectuali din zonă. Aceştia erau instruiţi la Institutul fondat de boierul Anastasie Başotă la Pomârla, tot aici în judeţul Botoşani. Au fost cei mai mulţi absolvenţi de Universităţi. Foarte mulţi se formau la Pomârla şi plecau la universităţi de rang european. Foarte mare influenţă a avut acest imn asupra cucorănenilor acest imn. Era simbolul importanţei acestui leagăn al personalităţi şi al mândriei locale”, spune Sergiu Manolache
”Imnul cucorănenilor” cântat după imnul regal
Imediat oamenii din sat, atât agricultorii dar şi intelectualii care s-au născut aici şi se întorceau acasă, au adoptat acest imn. Sergiu Manolache, spune că era cântat, imediat după imnul regal, cu diferite ocazii. ”Imnul cucorănenilor se cânta la fiecare serbare şcolară, sau la fiecare eveniment deosebit din sat. Se cânta întâi imnul regal apoi imnul cucorănenilor”., spune Manolache. Tradiţia a fost păstrată până în 1949. În anii comunismului acest imn a fost suprimat, dar specialistul botoşănean, arată că şi în acei ani grei, cucorăneni au păstrat versurile şi linia melodică, transmiţându-l în secret din generaţie în generaţie, noteaza click care citeaza adevărul.ro.
