La jumătatea lunii ianuarie, comunitatea din Ipotești s-a adunat cu respect și recunoștință pentru a organiza un parastas în memoria marelui poet național Mihai Eminescu. Acest eveniment solemn a fost dedicat celebrării vieții și operei celui mai important poet român, care a lăsat o amprentă profundă asupra culturii și literaturii române.
Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în satul Ipotești, și de-a lungul vieții sale, a scris versuri care au captat esența sufletului românesc, iubirea, natura și profunzimea gândirii omenești. Parastasul a fost organizat atât ca un act de cinstire a memoriei sale, cât și ca un prilej de reflecție asupra valorilor pe care le-a promovat prin creația sa.
Ceremonia a început cu o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoți, care au înălțat rugăciuni pentru sufletul poetului. În mijlocul credincioșilor din Ipotești a fost prezent și Arhimandritul Siluan Antoci, starețul Mănăstirii „Înălțarea Sfintei Cruci”, Poiana-Brusturi, județul Neamț.
În cuvântul de la finalul parastasului, părintele stareț a subliniat necesitatea pomenirii celor adormiți: Noi, împreună cu cei plecați din această lume, suntem una. Ei doar sunt adormiți, pentru că, așa cum am spus la slujba de Parastas, ne-am rugat pentru cei adormiți și un adormit se trezește. Și, cu siguranță, împreună cu noi a fost cu duhul și familia marelui poet. Am stat la Mănăstirea Agafton și, pășind pe locurile unde a trecut marele poet, sigur că m-am întâlnit și cu istoria acestor locuri și istoria locului unde Eminescu a copilărit, acolo unde maicile mi-au arătat locul în care a fost casa Maicilor Olimpiada și Fevronia, unde Eminescu, copil, trecea deseori și asculta pildele citite din vechile paterice ale maicilor, unde participa la bisericuța veche cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. S-a inspirat din viața monahală, pentru că, așa cum bine cunoaștem, el a avut doi unchi călugări, arhimandritul Iachint, stareț al Mănăstirii Coșula; arhimandritul Calinic, care a trecut la cele veșnice, se pare, la Mănăstirea Neamț, alții spun la Mănăstirea Secu, și cele patru mătuși și o verișoară, Xenia Velisar, toate înmormântate la Mănăstirea Agafton. Eminescu a iubit foarte mult aceste maici duhovnicești.
După slujbă, participanții au depus flori la monumentul dedicat lui Mihai Eminescu, un loc îndrăgit de iubitorii de literatură și cultură română. Organizatorii evenimentului au subliniat importanța educației și a culturii în formarea identității naționale, ziua de 15 ianuarie fiind o zi de reamintire a valorilor pe care Mihai Eminescu le-a promovat de-a lungul vieții sale. Într-o lume în continuă schimbare, moștenirea sa literară rămâne un far călăuzitor pentru generațiile viitoare, potrivit Doxologia.ro
