Conducerea lărgită a PSD a decis luni, la Vila Lac, în ședința Consiliului Politic Național, ca liderul partidului, Marcel Ciolacu, va beneficia de „un mandat larg de negociere” pentru formarea viitorului Guvern, au declarat surse social-democrate pentru Știripesurse.ro.
Următorul Guvern va trebui să adopte un calendar de organizare a alegerilor prezidențiale și în ședința CPN al PSD s-au analizat mai multe scenarii de lucru.
O variantă rapidă, dacă se formează în acest an o coaliție și Guvernul primește votul de învestitură, este ca alegerile prezidențiale să aibă loc în luna aprilie, conform surselor citate.
Social-democrații au apreciat în ședință, conform surselor citate, că nu trebuie exclusă nici varianta în care va trece o perioadă mai lungă de timp, de 6-7 luni, până la scrutinul prezidențial, arată sursa citată.
Reamintim că întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României a fost anulat de Curtea Constituţională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32.
Curtea a invocat, în decizia de anulare a alegerilor, rolul Curţii de garant al supremaţiei Constituţiei (art. 142, alin. (1) din Constituţie) şi atributul acesteia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de confirmare a rezultatelor sufragiului (art. 146 lit. f) din Constituţie).
Curtea şi-a motivat decizia din 6 decembrie prin luarea la cunoştinţă de declasificarea, la data de 4 decembrie 2024, a documentelor prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie 2024 şi aparţinând Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Protecţie Internă, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
Din examinarea documentelor desecretizate, Curtea a constatat, în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele, de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice.
Potrivit „Notelor de informare” desecretizate, principalele aspecte imputate procesului electoral sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online, se mai arată în Hotărârea CCR.
