Mariana Pojar şi soţul ei au decis în 2015 să se apuce de legumicultură în sere şi solarii, în satul Roşiori din judeţul Botoşani, iar doi ani mai târziu au pus pe picioare o mică afacere în acest domeniu. În următorii ani, s-au dezvoltat şi au ajuns la o suprafaţă de 10.000 mp, însă ulterior au fost nevoiţi să-şi „taie“ din ambiţii, pentru că nu aveau piaţă de desfacere şi nici forţă de muncă, iar astfel au restrâns suprafaţa la 2.000 mp, noteaza Ziarul Financiar.
„În prezent, avem 2.000 mp de spaţiu acoperit. La un moment dat, ne ocupam de legumicultură pe o suprafaţă de 10.000 mp, incluzând şi teren luat în arendă, pe lângă terenul nostru. În acea perioadă, am cultivat, în principal, conopidă şi broccoli. Am menţinut acest ritm timp de doi ani, însă, ulterior, am decis să renunţăm la suprafeţele mari şi să revenim la o dimensiune mai mică, pe care să o putem gestiona eficient atât din punctul de vedere al forţei de muncă, cât şi al vânzărilor“, a spus Mariana Pojar, producător din judeţul Botoşani, prezentă în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
Familia Pojar a început cu un solar mic, de 200 mp, după care a crescut suprafaţa treptat. Mariana Pojar a afirmat că primul lor gând a fost să producă pentru propriul consum, dar au avut foarte multe legume în primul şi au decis să valorifice surplusul. „În anii următori, ne-am gândit că ar fi bine să dezvoltăm ceea ce am început, mai ales că pământul, fiind foarte fertil, nu necesita investiţii foarte mari.“
Astfel, au ajuns să producă salată verde, ceapă verde, usturoi, roşii, ardei, vinete, gogoşari, conopidă, broccoli, sfeclă roşie şi păstârnac pe o suprafaţă de 10.000 mp. Însă, în ultimii trei ani, şi-au restrâns activitatea, iar în prezent gestionează 2.000 mp în spaţiu acoperit şi încă 1.000 mp de teren cultivat în spaţiu deschis. „Restul terenului l-am lăsat neutilizat.“
„De doi ani pur şi simplu ne-am plafonat. Nu am mai reuşit să realizăm investiţiile pe care le făceam în anii anteriori. Singurul ajutor pe care îl primim este din programul Tomata. Dar, de exemplu, pentru a produce tomate pe 1.000 mp trebuie să vinzi şi dacă nu reuşeşti să vinzi nici măcar jumătate din producţie, nu primeşti banii. În zona noastră nu ai unde să o duci pentru procesare. În judeţul Suceava există o singură fabrică de procesare, care colaborează cu un număr limitat de producători, iar acest lucru afectează negativ şi preţurile“, a explicat Mariana Pojar.
În acest an, ea spune că 90% din ceea ce au produs au vândut direct de la domiciliul clientului sau acesta a venit să cumpere direct de la producător din fermă. „Mulţi dintre ei au venit în grădină sau în solarii şi au avut plăcerea de a-şi culege singuri roşiile sau alte legume înainte pe care le-au cumpărat“, a subliniat ea.
Ea subliniază că micii producători au nevoie de sprijin din partea statului pentru a-şi putea continua activitatea, deoarece subvenţiile sunt insuficiente, iar accesarea fondurilor europene este dificilă pentru mulţi. „Dacă ar recunoaşte toţi cât de mari sunt eforturile necesare pentru a merge mai departe… Soţul meu pleacă anual în străinătate pentru a acoperi cheltuielile cu fetele noastre. Amândouă sunt studente în Iaşi: una la medicină dentară, cealaltă la electronică şi telecomunicaţii. Aceste cheltuieli nu le pot acoperi din mica noastră afacere.“
Familia Pojar a accesat un proiect cu fonduri europene pe submăsura 6.3 „Dezvoltarea fermelor mici“ în 2017 şi acum aştepta să fie lansată măsura DR 14 „Investiţii în fermele de mici dimensiuni“, dar aceasta a fost amânată pentru al doilea an consecutiv. „Era un ajutor important. Dacă măsura ar fi fost lansată luna trecută, în octombrie, ar fi fost bine, dar nu ştiu ce s-a întâmplat, că au amânat-o pentru anul următor.“
„Era o sumă de până în 50.000 de euro pentru micii fermieri, care era suficientă şi dacă ar fi intrat această măsură, am fi fost salvaţi. Nu ştiu dar vom merge în continuare cu legumicultura, nu ştiu cât vom mai putea face faţă cu cheltuielile pe care le avem şi să încercăm să rămânem pe linia aceasta de a produce puţin. Ne-am făcut un număr de clienţi şi sperăm să-i putem păstra“, a spus ea.
Mariana Pojar a menţionat că şi-au dorit să investească în automatizare şi în construcţia de solarii. „Vrem să extindem spaţiul protejat, deoarece am avut multe probleme în câmp de-a lungul anilor. De exemplu, gheaţa şi ploile ne-au distrus culturile în repetate rânduri. După ce ne-am instalat ca mici fermieri, am început să construim treptat câte un solar în fiecare an, tocmai pentru a ne proteja de aceste riscuri.“
În plus, ea spune că lipsa forţei de muncă este o problemă majoră, deoarece pentru a obţine legume este nevoie de multă muncă manuală. „Noi ne-am bazat în principal pe munca noastră, a mea şi a soţului meu, cu sprijinul ocazional al fiicelor noastre.“, scrie Ziarul Financiar.
Da, este o întreprindere cu mari foloase atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Problema principală : micii producători din jurul orașului Botoșani practică prețuri majorate per kg și de aceea nu au desfacere. Spre exemplu, în acest an roșiile produse la Botoșani au avut un preț de vânzare cu amănuntul situat între 20 -25 de lei/ kg, adică mai mult de 4 euro,
în timp ce în Italia , Ungaria, Croația roșiile s-au vândut cu aproape 3 euro/kg. Se invocă mereu cheltuielile mari din solarii, dar nimeni nu spune cam cât și-au dorit să câștige acești întreprinzători din afacerea cu legume.