Ieri au fost desecretizate stenogramele ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Atât de rar se întâmplă asemenea acțiuni, încât este firesc să te întrebi de ce s-a decis acum acest lucru? Este doar o dovadă de transparență, fără alte interese sau este doar un pas dintr-un șir de evenimente stabilite în laboratoarele unor strategi din umbră?
Personal, consider că se continuă în România acțiunile din ciclul „Scopul scuză mijloacele”. Aceste acțiuni au început prin respingerea de către CCR a candidaturii Dianei Șoșoacă și au continuat prin decizia CCR de renumărare a voturilor din turul 1 la prezidențiale și amânarea validării rezultatelor turului 1 până după parlamentare. Decizia desecretizării este o nouă etapă în planul strategic de blocare a curentului suveranist de a ajunge în zona puterii decizionale.
De ce era nevoie de desecretizare?
În primul rând, PSD și liderul său, Marcel Ciolacu, aveau nevoie de un argument clar, obiectiv, pentru exprimarea susținerii publice a candidatei Elena Lasconi. Un argument mai puternic decât riscul pierderii fondurilor europene sau al retragerii țării din NATO sau UE, argumente puțin importante pentru electoratul specific al PSD. Iar acest argument a venit: încălcarea legislației electorale de către Călin Georgescu și implicarea unui alt stat (Rusia) în stabilirea castigatirului turului 1 l-au dezavantajat direct pe liderul PSD, astfel fiind denaturat procesul electoral. Pe scurt, Marcel Ciolacu și PSD au fost victimele directe ale campaniei nelegale desfășurată de Călin Georgescu. Acesta poate fi un argument pe placul electoratului PSD. Parțial.
În al doilea rând, în cazul foarte probabil al câștigării turului 2 de către Călin Georgescu, documentele desecretizate vor sta la baza sesizării Curții Constituționale pentru invalidarea alegerilor. La cum a acționat CCR în ultima vreme și având în vedere structura CCR (unde polul suveranist nu are niciun reprezentant, toate cele 9 voturi aparținând pro-europenilor), nu trebuie exclusă posibilitatea anulării alegerilor sau, alternativ, întârzierea validării acestora până după desemnarea premierului, numirea Guvernului și a șefilor serviciilor secrete. Cu o nouă renumărare și ceva termene mai mari între ședințe se ajunge în ianuarie 2025, când totul este deja clarificat.
Unde au greșit forțele pro-europene? Au întârziat momentul desecretizării și nu au solicitat Curții Constituționale invalidarea alegerilor după turul 1, pe baza stenogramelor din CSAT. Va fi greu, spre imposibil de explicat logic, chiar și de către CCR, de ce au validat turul 1 (când deja CSAT se întrunise și discutase despre aspectele desecretizate ulterior) și invalidează turul 2, pe baza acelorași motive existente anterior turului 1, validat chiar de ei. Este un non-sens care va forța la maxim imaginația și creativitatea CCR de a găsi motive de invalidare a turului 2.
Ce este cert din punctul meu de vedere?
- PSD va decide viitorul președinte.
- Dacă Elena Lasconi va primi mai puține voturi decât Călin Georgescu, alegerile nu se încheie pe 8 decembrie 2024, ci vor continua în subsolurile democrației.
- Țara este divizată în două, mai tare și mai puternic, ca intensitate, decât pe vremea celebrelor conflicte dintre PSD și PNL, ajungându-se practic la un vârf de antagonism politic și social. Ceea ce nu este deloc bine.
