An de an, credicincioșii îl celebrează pe Sfântul Andrei, Ocrotitorul României, în ultima zi de toamnă. Tot pe 30 noiembrie, mii de români își sărbătoresc onomastica, purtând numele de Andrei, Andreea sau derivate. Iată tot ce trebuie să știi despre tradițiile și obiceiurile de Sfântul Andrei.
Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit în fiecare an, la data de 30 noiembrie. Acesta se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. El s-a născut în Betsaida Galileia, o localitate situată în nordul Țării Sfinte. În cultura populară românescă, noaptea și ziua în care acesta este sărbătorit au o încărcătură mistică și sunt încărcate de tradiții și superstiții pe care credincioșii le respectă cu sfințenie pentru un nou an prosper și lipsit de ghinioane.
Tradiția spune că pe 30 noiembrie se deschid porțile Iadului, iar spiritele încep să bântuie pe Pâmânt, motiv pentru care, recent, sărbătoarea a ajuns să fie considerată „Halloween-ul românesc”:
Sfântul Andrei a fost fratele Sfântului Petru și unul dintre cei 12 Apostoli a lui Hristos. Acesta a fost, inițial, ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, după care a devenit al lui Iisus Hristos. „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan 1, 29) au fost cuvintele pronunțate de Sfântul Ioan care l-au făcut pe Sf. Andrei să-l urmeze pe Mântuitor.
Conform Bisericii, Apostolul Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. El a predicat în Pont, Tracia și Scitia. De asemenea, Sfântul Andrei ar fi fost hirotonit ca episcop la Odussos sau Odessos pe Amplias, care era ucenicul lui. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește și pe aceasta pe data de 30 noiembrie 2021.
În Scriptură, Sfântul Andrei este menționat și la înmulțirea pâinilor și a peștilor, dar și după Învierea lui Lazăr când, împreună cu Filip, îi spune Mântuitorului că niște elini doresc să-L vadă.
Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.
Sfântul Andrei se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. El a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997, ziua de 30 noiembrie devenind astfel sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.
Potrivit mitologiei meleagurilor românești, în noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului, data de 30 noiembrie fiind astfel una bogată în smnificații, tradiții și obiceiuri.
Se spune că de Sfântul Andrei nu este bine să faci anumite activități casnice, iar gospodinele evită să să spele, să facă curat, sau să coasă. De asemenea, pe 30 noiembrie, nu se fac împrumutur și nici nu e bine să lenevești.
Pentru a afla cât de bun va fi anul următor se pune în farfurii grâu, simbol al belșugului și al vieții. Acest lucru se face în noaptea de 29 spre 30 noiembrie. Grâul poate fi pus într-un vas cu pământ, dar și pur și simplu în apă. Conform tradiției, fiecare membru al familiei trebuie să aibă câte un astfel de vas. Apoi, vasul se pune undeva la lumină și căldură, de cele mai multe ori pe pervaz. În funcție de cum va crește grâul, persoana respectivă va avea belșug și împliniri în anul următor. Vasele cu grâu se așază pe masă în noaptea de Revelion.
Tradiții și obiceiuri pe 30 noiembrie 2022 de Sfântul Andrei
Noaptea de 29-30 noiembrie 2021 este, cu sigurnață, una magică și e nevoie de câteva ”arme” pentru a ne proteja de influența spiritelor. Se crede că în noaptea aceasta, pentru a-și proteja casele credincioșii trebuie să întoarcă oalele şi cănile din casă cu gura în jos.
Oamenii trebuie să mănânce şi usturoi în acea seară sau să se ungă pe corp cu el. Zonele ce trebuie acoperite sunt: frunte, piept, spate, încheieturi. În plus, uşile şi ferestrele trebuie şi ele unse.
Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare. Și animalele din gospodărie trebuie ferite de spiritele care cutreieră pământul în această noapte, așa că li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.
O altă practică este aceea de a descântă droburi de sare, pe care apoi le îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot cu scopul de le proteja.
De asemenea, în unele zone ale țării, în noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt este acela de a planta de grâu în vase mici și în funcție de momentul în care încolțește oamenii pot prezice cum va fi anul următor.
Tot în această noapte, fetele care vor să știe dacă se vor căsători trebuie să pună sub pernă un fir de busuioc. Se spune că își vor visa ursitul și dacă stau goale între două oglinzi la miezul nopții, cu două lumânări aprinse în mâini. Se crede că în cea din spate se văd scenele din viitorul acestora, dar și chipul bărbatului care le e predestinat.
În unele zone ale României, cele dornice să se cunune repede pun un ulcior de lut cu gura în jos și pe fundul lui adaugă 3 cărbuni încinși, după care spun o incantație menită să cucerească bărbatul cu care urmează să-și petreacă viața.
O altă modalitate de a afla cum arată iubitul este ca tinerele să țină în mână două lumânări aprine și să privească într-un pahar cu apa în care este pusă o verighetă sfințită, potrivit antena1
