Jumătate dintre victimele violenței domestice, din Botoșani, refuză să solicite un ordin de protecție față de agresor. Chiar dacă sunt în situații de risc, acestea aleg să nu stea departe de cel care a fost violent cu ele. O arată datele Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani.
„În 50% dintre care cazurile care sunt clasificate cu risc iminent în urma completării formularelor de risc, victimele au refuzat emiterea ordinului de protecție. Deși exista risc iniment în urma completării formularului, în peste 50% din cazuri s-a refuzat emiterea unui astfel de ordin. Nu vor! Refuză emiterea ordinului de protecție. Nu pot fi obligate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani, Delia Nenișcu.
Psihologul Teodora Chirilă susține că decizia de a rămâne într-o relație abuzivă nu este una simplă, ci una complexă și dureroasă, influențată de multi factori externi și interni.
„Este nevoie de timp, încredere și suport pentru a le ajuta pe victimele abuzului domestic să vadă că există o cale de ieșire și că merită să trăiască o viață fără abuz. În calitate de psiholog, vă spun că motivele pentru care femeile aleg să rămână într-o relație abuzivă sunt mult mai complexe decât ar părea la prima vedere. Relațiile abuzive nu sunt unidimensionale, ele sunt construite pe cicluri de abuz și împăcare, iar în acele momente de aparentă afecțiune victima poate ajunge să creadă că partenerul se va schimba. Această speranță, oricât de fragilă, le împiedică de multe ori să facă pasul spre a pleca. Mai mult, victimele se confruntă adesea cu o teamă copleșitoare. Abuzatorul își folosește amenințările și intimidările pentru a le controla, făcându-le să simtă că dacă pleacă ar putea suferi consecințe mult mai grave.
În unele cazuri, amenințările vizează nu doar propria persoană, ci și copiii sau alte persoane dragi, ceea ce creează o presiune enormă asupra deciziei de a pleca. Acest fapt duce la dezvoltarea unei dependențe emoționale față de partener. Multe femei sunt treptat izolate de rețelele lor de sprijin – prieteni, familie. Abuzatorii folosesc această tehnică pentru a le menține într-un cerc strâns de control, astfel încât femeile ajung să nu mai aibă cu cine vorbi sau cui cere ajutor. Un alt motiv frecvent întâlnit este rușinea. Multe dintre victime se tem de judecata celor din jur, de stigmatizarea socială care apare odată cu despărțirea. Mai mult, din punct de vedere financiar, multe dintre femei depind complet de partenerii lor. Lipsa resurselor proprii sau a unui sprijin din partea familiei sau prietenilor poate transforma perspectiva plecării într-o provocare”, susține Teodora Chirilă.
247 de ordine de protecție provizorii în primele 8 luni ale anului
În ceea ce privește dinamica ordinelor de protecție provizorii, statisticile Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani relevă faptul că în primele 8 luni ale anului 2024 polițiștii au emis un număr de 247 de ordine de protecție
provizorii, dintre acestea, 246 ordine de protecție provizorii, au fost confirmate de către procuror, reprezentând o rată de confirmare de 99,6%.
De asemenea, în cursul primelor 8 luni ale anului 2024, instanțele de judecată au emis un număr de 210 de ordine de protecție, din totalul acestora, un procent de 41,9% (88 ordine de protecție) au provenit din ordine de protecție provizorii.
Din analiza datelor statistice privind infracțiunile sesizate primele 8 luni ale anului 2024 rezultă faptul că, la nivel județean, numărul faptelor de violență domestică a scăzut cu 9,7% față de 8 luni 2023, respectiv, 896 fapte sesizate în primele 8 luni ale anului 2024 și 993 fapte sesizate în aceeași perioadă a anului 2023.
Ponderea este deținută de infracțiunile de lovire sau alte violențe, fiind înregistrate 545 fapte în 8 luni 2024 ( cu 104 mai putine decât în primele 8 luni ale anului 2023) și cele de încălcarea ordinului de protecție, 103 fapte în primele 8 luni din 2024. (cu 8 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.)
„Nici o femeie nu merită să trăiască în suferința abuzului domestic”
Din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, situația se prezintă astfel: 352 de fapte au fost comise în mediul urban, în scădere față de perioada similară a anului 2023, când au fost înregistrate 366 de fapte și 544 de fapte au fost comise în mediul rural, în scădere față de perioada similară a anului 2023, când au fost înregistrate 627 de fapte. Din cele 896 de fapte, 143 au fost comise în spaţiul public.
„Nici o femeie nu merită să trăiască în suferința abuzului domestic. Deși situația poate părea fără ieșire, există speranță și sprijin. Oricâtă durere, teamă și incertitudine ar simți, fiecare mic pas făcut către libertate contează. Există numeroase organizații care sunt gata să le întindă o mână de ajutor, să le asculte și să le ofere resursele necesare pentru a începe o viață nouă. Curajul de a face schimbarea vine treptat, dar este important ca organele de poliție și ceilalți specialiști să fie prezenți și să urmeze procedurile corespunzătoare pentru fiecare victimă a abuzului domestic”, spune Teodora Chirilă.
