O nouă ordonanță a austerității. Tăieri de salarii la anumiți bugetari și fără festivaluri pe bani publici

Ministerul Finanțelor a pregătit draftul Ordonanței de Urgență pentru măsuri fiscal-bugetare în vederea reducerii deficitului bugetar la finalul anului 2024. Ordonanța, consultată de Antena 3 CNN, este deocamdată clasificată drept ”confidențială”, dar urmează să fie discutată de Marcel Boloș cu șeful Guvernului, Marcel Ciolacu. Premierul a anunțat joia trecută, la Bruxelles, că a propus Comisiei Europene un acord pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar, în condițiile în care România se află în procedură de deficit excesiv.

Ce prevede:

• Se pot plati eșalonat drepturile salariale castigate în instanță – pentru magistrați, peninteciare, Ministerul Justiției –
• În ultimele 4 luni ale anului nu se poate depăși cheltuielile cu bunurile și serviciile media lunara din primele 8 luni
• Nu se pot organiza achizitii publice pe: a) ”Bunuri și servicii“ pentru alineatul „Furnituri de birou“; b) ”Bunuri de natura obiectelor de inventar”; c) ”Cărți, publicații și materiale documentare”; d) ”Consultanță și expertiză”; e) ”Pregătire profesională”;
• se pot organiza festivaluri, concerte (evenimente) doar din donații si sponsorizări – exceptii sărbatorile legale (Crăciun, Revelion etc)
• Nu se pot încheia noi contracte în ultimele 4 luni din an dacă sunt contracte neachitate din lunile anterioare
• Nu se poate intra cu datorii în anul viitor
• În septembrie-decembrie se taie bonusurile pentru cei care lucreaza cu proiecte europene (angajații MIPE au bonus de 50% din salariu)
•  Companiile de stat nu mai pot acorda bonusuri sau creșteri de salarii daca nu au avut profit sau au pierderi

Deficitul va depăşi probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB, având în vedere execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 şi alte date, potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal.

„Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului”, se menţionează în raport.

Proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o ţintă de deficit de 5% din PIB, conform metodologiei naţionale, şi de 4,9% din PIB, conform metodologiei ESA 2010, reprezentând o scădere cu 0,6 puncte procentuale (pp) şi, respectiv, 1,7 pp din PIB faţă de anul 2023.

„Diminuarea planificată a deficitului a fost preconizată să se realizeze, în principal, prin creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB sub impactul cadrului macroeconomic proiectat, al măsurilor de politică fiscală adoptate la finalul anului 2023, al veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătăţirea eficienţei colectării/digitalizarea ANAF (estimate de MF la 19 miliarde lei) şi al proiecţiilor privind absorbţia fondurilor europene”, precizează sursa citată.