Pagube de 720 milioane de euro în zootehnie. Într-un punct de vedere adresat, recent, prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine, MOLDOOVIS, dr. ing. Ionică Nechifor a informat despre potențialele pierderi majore pe care sectorul le-ar suferi de pe urma apariției pestei micilor rumegătoare (PRM). Conform analizei, este vorba despre 720 milioane de euro, în contextul blocării exporturilor de animale vii. Se solicită luarea unor măsuri de protecție împotriva bolii, dar și de dezvoltare a zootehniei.
Pesta rumegătoarelor mici a apărut, prima dată, în Coasta de Fildeş, însă aceasta evoluează în majoritatea țărilor din Africa (din nordul Africii până în Tanzania) şi în cele mai multe țări din Orientul Mijlociu, Turcia. Pesta rumegătoarelor mici este, de asemenea, larg răspândită în centrul, sudul, sud estul Asiei. În 2016, boala a apărut în Georgia (3 focare), iar, în 2018, în Bulgaria (7 focare).
Sunt cunoscute 4 genogrupe virale PRM
tulpinile din genogrupurile I si II circula in SV Africii;
tulpinile din genogrupul III in Africa de Est, Orientul Mijlociu si Sudul Indiei;
tulpinile din genogrupul IV in Asia, tulpini de genogrup IV au fost detectate inca din 2008 in Maroc si Africa sub – Sahariana (EFSA, 2015).
Infecția are loc, de obicei, prin contact direct între animalele susceptibile și cele infectate (aflate in perioada de incubație sau bolnave).
În stadiile incipiente ale infecției, în timpul hipertermiei, toate secrețiile (oculare, nazale, orale) și excrețiile corporale (materiile fecale) sunt foarte contaminate. Tusea și strănutul formează aerosoli virulenți în aer ce ajung la animale, în special cele întreținute în contact strâns. Nu există transmitere pe verticală a PRM prin placentă.
Perioada de incubaţie este cuprinsă între 4-6 zile, dar poate varia între 3 și 10 zile.
În România nu a existat această boală. De aceea, se suspectează intrarea în țară, pe două direcții:
Tranzitarea nepermisă a unor animale prin Punctul Maritim (Tulcea-Constanta);
Introducerea în țară a unor animale de reproducție ( berbeci și femele ) pe cale terestră(Timișoara-Arad) , ne-testate clinic.
„Cum este posibil ca primele focare de gripă aviară, pestă porcină africană și pestă micilor rumegătoare să fie confirmate mai întâi în județele Tulcea și Timiș? Țara noastră este într-o continuă competiție cu statele puternice (Spania, Australia, Noua Zeelandă), în aceste condiții , nu este exclusă neglijența instituțiilor abilitate și pătrunderea cu intenție a bolii, tocmai pentru a opri dezvoltarea sectorului ovin și caprin din România, singurul din zootehnia românească, rămas cu potențial”, a declarat Ionică Nechifor în adresa către Guvern.
Prin această neatenție și lipsa unor măsuri de protecție, România riscă să piardă, prin blocarea exporturilor de animale vii:
4.000.000 cap ovine x 160 euro/cap = 640. mil.euro , dacă se mai adaugă cheltuielile de întreținere pe o perioadă de 90 zile: 4.000.000 x 18 euro/cap = 72 mil euro
Total: 720 mil euro, reprezintă blocajul sectorului
Pesta oilor: Măsuri necesare pentru a preveni prăbușirea sectorului
Crescătorii de ovine sunt de părere că România trebuie să treacă urgent la măsuri de protejare a zootehniei , după cum urmează:
– eradicarea PRM , în regim de urgență;
– menținerea exportului în tările din Orientul Mijlociu, din zonele libere de focar;
– menținerea exportului de carne refrigerată și congelată intracomunitar (Comisia Europeană a blocat comerțul cu carne de oaie, intracomunitar), întrucât există comunități arabe care sunt interesate de carnea de oaie. Acesta ar trebui să continue, cu sprijinul europarlamentarilor;
– ministerul Agriculturii ar trebui să întreprindă măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de focarul PRM, dar și pentru cei care, din motive indirecte, sunt afectați la prețul/kg (prețul a coborât de la 21 lei/kg viu, la 17-18 lei/kg viu).
De asemenea, sunt necesare investiții în zootehnia din România:
– Centre de îngrășare/finisare animale: prin această măsură, pot fi controlate atât sanitar-veterinar, dar se asigură și îmbunătățirea calității;
– Centre de testare reproducători: tot ce intră în țară trebuie verificat/testat . În acest punct, fermierii nu își mai permit ca animale purtătoare de boli să intre în țară și să ducă la pierderi economice;
– Ferme de reproducție/producție: sunt esențiale în menținerea, selecția și ameliorarea raselor autohtone. Există un potențial extraordinar în îmbunătățirea raselor românești, adaptate la clima și mediul în care s-au format.
„Aceste măsuri trebuiau să existe în PNS 2022-2027 , dar ele nu au fost considerate o prioritate pentru parlamentarii din România. Agricultura-Zootehnia, nu este un obiect pe care să-l mutăm de pe un mal pe altul sau să încui ușile unei clădiri, să o mai deschizi atunci când plouă sau în momente favorabile! Suntem dependenți de hrană și apă, trebuie să punem agricultura ca PRIORITATE JUDEȚEANĂ, REGIONALĂ, NAȚIONALĂ !!! Lipsa unei viziuni pe termen lung în AGRO-ZOOTEHNIA din România, atrage de la an la an, vulnerabilitatea ramurii și degradarea acesteia”, a conchis președintele MOLDOOVIS.
Sursa: agrointel.ro
