Sâmbătă seară a fost anunțat câștigătorul ediției din acest an a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia. Laureatul ediției a XXXIII-a acestui premiu este poetul ieșean Lucian Vasiliu. Premiul în bani, dar și trofeul laureatului, precum și titlul de cetățean de onoare al municipiului Botoșani i-au fost acordate într-o gală organizată la Casa de Cultură a Sindicatelor.
Deși Primăria este principalul organizator, primarul Cosmin Andrei a lipsit de la gala de decernare, distincțiile fiind oferite câștigătorului de către viceprimarul Bogdan Buhăianu.
 |
Urmăreşte-ne pe Google News! |
Cine este Lucian Vasiliu
Lucian Vasiliu (n. 8 ianuarie 1954, comuna Puiești, raionul Bârlad, regiunea Iași, actualmente județul Vaslui) este un scriitor român contemporan, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
- Studii
Clasele I-IV în satul natal, comuna Puiești (1960-1964), studii gimnaziale în Bârlad, urbea lui Tache, Ianke și Cadâr (1964-1968). Elev al Liceului bârlădean nr.1, instituție devenită „Mihai Eminescu”, în entuziasmul anului 1990 (1968-1972).
Premiat la Olimpiada națională de limbă și literatură română, precum și la concursul de creație „Tinere condeie” (coordonator, prof. Ioan Opriș).
Stagiu în Tabăra de creație literară Păușa, Valea Oltului. Printre elevii participanți, scriitori consacrați de astăzi, precum: Marian Drăghici, Ioan Petraș, Viorel Mureșan, Ion Mureșan.
Debutează cu poezii la… gazeta de perete a liceului, grație profesorilor de română Constantin Parfene și Mihai Daraban. Revista școlară „Aripi tinere” fusese neantizată.
Ratează admiterea la Facultatea de Drept din București (1972).
Va conștientiza, ulterior, că avea dosar incomod, tatăl său fiind absolvent al Facultății de Teologie din Cernăuți, în perioada interbelică. În anii 1950-60, părintele său este anchetat în repetate rânduri, internat în Spitalul de Psihiatrie de la Iași (a se vedea volumul documentar „Ștefan, preot de țară”, apărut la editura DOXOLOGIA, 2017, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului TEOFAN, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei).
Șef de promoție al Școlii tehnice postliceale de Biblioteconomie (desființatul Institut de Biblioteconomie, după… „Revoluția culturală” din anul 1971).
Între memorabilii profesori la București s-a aflat prozatorul, rafinatul cărturar Costache Olăreanu.
Facultatea de Filologie din Iași (secția română-franceză, 1976-1981), perioadă în care a fost redactor al revistei studențești „Dialog”, coordonată de criticul literar Al. Călinescu. Cursuri post-universitare de specializare între care, atestat de Management cultural, Bruxelles, 1992.
Activitate
Debut în revista „Convorbiri literare” nr. 16 (40), 30 august 1973, publicat de poetul Ioanid Romanescu.
Repartiție la Biblioteca Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi“ din Iași – 1974, vara.
În perioada octombrie 1974–februarie 1976 „execută” stagiul militar, în ținuturile Aradului.
Angajat, prin transfer de la Biblioteca Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi”, la secția literatură a Complexului muzeal „Moldova”, la 1 decembrie 1980, cu sediul la Casa junimistului Vasile Pogor.
Se căsătorește cu Iolanda-Carmen Dospinescu, studentă la Litere, în toamna anului 1983.
În 1984 (august) se naște fiica Maria-Luiza; în aprilie 1999, fiul Cezar-Ștefan.
Anchetat de serviciile Securității, mustrat inclusiv pentru prietenia cu ambasadorul Elveției în România. Amenințat cu pierderea serviciului de muzeograf. Atenționat în mod repetat și în anii următori. Mesaje de „influențare pozitivă”. Încercare eșuată de racolare. A se vedea, între altele, volumul Ioana Diaconescu și Cassian Maria Spiridon, „Revoluția ascunsă”, București, editura Muzeul Literaturii Române, 2019, pag.170-173, 206-207 etc.
Este ales, în februarie 1990, prin vot secret, director al Complexului Muzeistic Iași, care gestiona circa 20 de unități muzeale, cu patrimoniu cultural imens. Toate aceste edificii patrimoniale se aflau cu sediul coordonator în magnificul Palat Regal, al Culturii, din Iași.
Inițiază reapariția revistei „Dacia literară” (la 150 de ani de la interzicerea ei de către autoritățile rusești, antiunioniste), asociindu-i pe criticii literari, prietenii Daniel Dimitriu și Val Condurache.
Din toamnă, va coordona Muzeul Literaturii Române din Iași, cu sediul la Casele „Vasile Pogor” – tatăl, comis al Moldovei, fiul – junimist, primar, traducător. Muzeul Literaturii Române a devenit instituție nouă, finalizată prin autonomizarea secției de literatură (care cuprindea, în anul 1990, 10 muzee și case memoriale), cu acordul și sub auspiciile Ministerului Culturii (ministru, Andrei Pleșu).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990), primit împreună cu alți tineri scriitori, în entuziasmul începutului de an. Dosarul de primire în USR era blocat din anii 1984-1985, ca necorespunzător ideologic.
Începând cu anul 2004 este membru și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (Chișinău, România de Est), în perioada președinției criticului și istoricului literar, acad. Mihai Cimpoi.
În primăvara anului 1990, inițiază fondarea Societății Culturale „Junimea ’90“, primul ONG cultural din zonă.
Este membru al Alianței Civice, filiala Iași (cu Mihai Ursachi, președinte, 1990-1992).
Bursă de management cultural în Belgia, anul 1992, recomandat de Andrei Pleșu, ministrul culturii.
Inițiază primul Târg/ forum/ al cărților la Iași, în Parcul Copou, la Muzeul „Mihai Eminescu”, anul 1993. Prima ediție s-a numit SALONUL IEȘEAN/ LATIN AL CĂRȚII, onorată, susținută de poeții Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, de primarul Constantin Simirad, de Georges Diener – directorul Centrului Cultural Francez, de Ioan Holban, de Florin Cântic. Următoarele ediții vor deveni târgurile LIBREX, transferate, amiabil, în anii 2000, de la Muzeul Literaturii Române Iași (director: Lucian Vasiliu) către firma/ instituția de specialitate SEDCOM LIBRIS S.A. (manager: Radu Petru, coordonator de proiect: Alina Hucai).
Membru al P.E.N. Romanian Center din anul 1994 (recomandat de Ana Blandiana).
Este anchetat, urmare solicitării senatorului de Constanța, Gheorghe Dumitrașcu, ca răspuns la o anonimă pornită din Iașii muzeali. Este cercetat, la nivel administrativ-muzeal-patrimonial, de o comisie a Ministerului Culturii, pentru „genocid al culturii române”! Campaniile de discreditare apar și ca urmare a strămutării (cu toate avizele) a cimitirului impropriu din parcul Junimii maioresciene de la Muzeul Literaturii (Casa primarului junimist Vasile Pogor). În acea perioadă, este acuzat, între altele, și că a fost informator al Securității! Decizia ulterioară a CNSAS îl exonerează de toate acestea.
Ales în Comitetul de conducere al Asociației Scriitorilor din Iași (1995). De asemenea, în Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor – București, precum și în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor, în mai multe rânduri. Va fi în echipă cu spirite civice relevante, precum Laurențiu Ulici, George Bălăiță, Gabriel Dimisianu, Eugen Negrici, Eugen Uricaru, Nicolae Prelipceanu.
Președinte al Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor (2002 – 2004).
Ordinul național „Meritul Cultural” al Președinției Române (2004).
Coordonează, cu prioritate managerială, în acești 17 ani (1990 – 2007), ample lucrări de restaurare la casele de patrimoniu cultural de pe malul Siretului (casa „Vasile Alecsandri”), de pe malul Prutului (muzeul familiilor pașoptist-junimist-interbelice Negruzzi), anexa casei primarului scriitor Nicolae Gane (cu intenția finalizării unui Centru al Muzeologiei literare – patrimoniu și cercetare)! Promovează lucrări consistente de restituire/ reconstituire, precum subteranele – monumente istorice de la sediul Junimii pogorene; amenajarea casei de oaspeți (fostul hambar al familiei Adela Kogălniceanu); finalizarea Galeriilor Pod Pogor-fiul; reformularea anexei administrative. Toate acestea, cu un buget de avarie, deseori, la toate cele 12 muzee și case memoriale literare, situate în urbea și în județul Iași.
Renunță, în anul de grație 2007, la ipostaza de director al instituțiilor muzeale, pe fondul acceptării României în structurile Uniunii Europene, precum și al finalizării lucrărilor ample de restaurare de la casele Vasile Pogor, tatăl și fiul.
Se dedică, total, cercetării de arhivă și revistei „Dacia literară”, publicație de restituiri, reconstituiri, serie nouă pe care o pornise, în anul 1990, sub auspiciile Uniunii Scriitorilor, împreună cu Val Condurache (1950-2007) și Daniel Dimitriu (1945-2017), reputați critici literari, indicibili prieteni. Din păcate, noua direcțiune (Dan Lungu) îi desființează, fără dialog, preaviz, legalitate, postul de redactor-șef al publicației kogălnicene.
Director / manager, prin concurs, al Editurii „Junimea” din anul 2014, luna august. Fondează și coordonează revista „Scriptor”, proiect susținut de Primăria și Consiliul Local Iași. Revista „Scriptor” va fi lansată de Ziua Culturii Naționale și a lui Mihai Eminescu, la Botoșani, Ipotești și Monastirea Vorona.
Coordonează Premiile Naționale Negruzzi (200 de ani de familie exemplară), sub auspiciile editurii JUNIMEA, ale revistei SCRIPTOR, la inițiativa urmașilor familiei negruzziene (în principal Dana Konia-Petrișor, de la Paris), cu susținerea financiară a Domeniilor Lungu (notar Gabriela Lungu și ing. Vasile Lungu). Premiile sunt acordate, începând cu anul 2016, pe fondul zilei naționale de 1 decembrie, având girul unui prestigios juriu. În anul 2022 se retrage, motivat, din ipostaza de coordonator al Premiilor Negruzzi 200.
Cetățean de onoare al municipiului Bârlad, urbea lui Tache, Ianke și Cadâr, distincție pe care o primește la finalul anului 2019. Primar: avocat Dumitru BOROȘ (PNL); președintă Comisie cultură: prof. Elena Monu.
Urmare demersurilor repetate, obține prin vot unanim, din partea Consiliului Local ieșean, spațiu pentru sediu adecvat instituției JUNIMEA (mutată, în decursul celor 50 de ani de activitate, în șapte locuri de exprimare); respectiv, în edificiul din Parcul Copou, aripa occidentală, în vecinătate și dialog cu Muzeul „Eminescu” și cu Casa de Cultură „Mihai Ursachi”. Noul sediu conține: redacția editura Junimea, redacția revista Scriptor, Galeriile de Artă, librăria „Cezar Ivănescu”, spațiu pentru colocvii, dezbateri, pentru Clubul „Junimea-Scriptor”.
- Volume publicate (selectiv)
1981. Mona-Monada, versuri, Iași, editura Junimea
1983. Despre felul cum înaintez, versuri, București, editura Albatros
1985. Să alergăm împreună, roman, Iași, Junimea
1986. Fiul omului, versuri, București, editura Cartea Românească
1990. Verile după Conachi, versuri, Iași, Junimea
1994. Mierla de la Casa Pogor, versuri, antologie, Iași, editura Euchronia
1995. Dincolo de disperare, versuri, antologie, Timișoara, editura Helicon
1996. Tanz der Monaden (Dansul monadelor), versuri, ediție româno-germană, traducere de Christian W. Schenk, Germania, Dionysos Verlag
1999. Lucianograme, versuri, Botoșani, editura Axa
1999. Poeme/Poèmes, editie româno-franceză, traduceri de Iolanda Vasiliu și Benoît Vitse, Oradea, editura Cogito
2000. Cambei în China (carte de turism cultural), Iași, editura Sedcom Libris
2001. Grenade și îngeri (proze cezariene), Iași, Junimea
2003. Atelier de potcovit inorogi, poeme, antologie, Iași, Junimea
2006. Șobolanul Bosch (antologie de poezie 1981-2006), Pitești, editura Paralela 45
2009.Visez fiul, carte bibliofilă, Iași, editura Eis Art
2010. Sciatică de Copou. Tablete și enunțuri civice, București, editura Niculescu
2013. Dialoguri televizate cu Cezar Ivănescu, Iași, Junimea
2017. Ștefan, preot de țară (alcătuire documentar – filială), cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului TEOFAN, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Iași, editura Doxologia
2017. Haimanaua Singurătate. Dialog epistolar (1979-1988) cu scriitorul Aurel Dumitrașcu, București, editura Muzeul Național al Literaturii Române
2018. Cod numeric personal, poeme inedite, București, editura Cartea Românească
2018. Fata magnolie, antologie de poeme, București, editura Vinea
2019. Cod numeric personal, ediția a II-a, Cartea Românească Educațional
2021. Selected Poems of Lucian Vasiliu, Trad. de Olimpia Iacob (România), Jim Kacian (SUA) și Peihua (China), Sanghai, editura Asociației Scriitorilor
Alte titluri (unele în colaborare), selectiv și cronologic:
1993 – Parlamentari, prefecți, primari de odinioară (Vasile Pogor și Nicolae Gane), Iași, editura Canova
1994 – Album Iași, Iași, editura Cronica
1996 – Monografia Cimitirului Eternitatea, Iași, editura Cronica
1996 – Mihai Codreanu, Blestemat la neuitare, antologie de versuri, Timișoara, editura Helicon
1997 – Ștefan Vasiliu. Darul duhovniciei, Iași, editura Timpul
1999 – Iași. Orașul din inimă, Iași, editura Polirom
2000 – CONACHI, Spitalul amoriului, antologie, Iași, editura Timpul
2003 – Iași, citadelă europeană, Iași, editura Sedcom Libris
2005 – M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, 200 de rețete cercate de bucătărie…, Iași, editura Timpul
2014 – Iașii în 78 de ilustrațiuni (în colaborare cu Ioan Holban), Iași, Junimea
2015 – Aurel Dumitrașcu. Epistole inedite (1979 – 1990). Scrisori către Gellu Dorian și Lucian Vasiliu, Iași, Junimea
2017 – M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, 200 rețete cercate de bucătărie românească și alte trebi gospodărești, ediția a II-a, rețete însoțite de o delicioasă miniantologie de poezie – selecție de Lucian Vasiliu, Iași, Junimea
2018 – CONACHI, Ibovnică slăvită, antologie de poeme, selecție de Lucian Vasiliu, Iași, Junimea
