România, așa cum știm cu toții, deține un trist record între țările Uniunii Europene în ceea ce privește mortalitatea prin boli cardiovasculare. Dacă este să ne referim la evoluția incidenței factorilor de risc cardiovascular, datele sunt divergente. Sunt domenii deficitare, dar și domenii în care în ultimii ani s-au făcut reale progrese.
Factorul de risc cardiovascular unde asistăm la cele mai impresionante progrese în ceea ce privește tratamentul îl reprezintă hiperlipoproteinemiile.
Prima schimbare a adus-o studiul Scandiavian Simvastatin Survival Study, publicat la începutul anilor ’90, care a demonstrat scăderea mortalității cardiovasculare la pacienții tratați cu simvastatin, medicament din clasa statinelor. Statinele rămân la ora actuală medicația de primă linie de tratament pentru prevenirea oricărei afecțiuni cardiovasculare aterosclerotice.
În ultimii ani a apărut un concept modern care ia în considerare durata expunerii vaselor de sânge la un nivel crescut de LDL-colesterol. Cu cât boala debutează la o vârstă mai mică (cum este cazul hiperlipoproteinemiei familiale), cu atât riscul apariției complicațiilor cardiovasculare este mai mare. Scopul tratamentului nu este numai scăderea mortalității imediate (aceasta s-a realizat deja cu tratamentul cu statine), ci și deplasarea vârstei la care pacientul va face un infarct de miocard cât mai târziu, peste 80 de ani.
Se vorbește, de asemenea, de «blocarea» procesului de ateroscleroză prin blocarea celor două căi de apariție a acestuia, inflamația și hipercolesterolemia.
În ceea ce privește medicația antiinflamatorie, există medicamente aflate în studiu, unele dintre ele chiar aprobate pentru utilizare clinică, dar niciunul cu rezultate atât de covârșitoare încât să reprezinte o reală schimbare în acest domeniu.
Tratamentul hipercolesterolemiei a avansat mult mai mult, în special în 3 direcții: statinele de care vorbeam, ezetimibul care inhibă absorbția colesterolului din tubul digestiv și, cel mai recent, inhibiția proteinei PCSK9 implicată în transportul colesterolului în celula hepatică.
Ultima direcție de studiu dintre cele menționate a adus pe piață două categorii de medicamente, pe de o parte anticorpii monoclonali ce inhibă proteina PCKS9 (evolocumab și alirocumab), pe de altă parte un medicament revoluționar cu acțiune la nivelul ARN-lui ce duce la sinteza proteinei, inclisiran. Spunem revoluționar pentru că este primul dintr-o gamă de medicamente genetice în cardiologie, o nouă tehnologie încununată în anul 2023 cu acordarea Premiului Nobel pentru medicină echipei formate din Katalin Karikó și Drew Weissman.
Indicațiile actuale de scăderea a nivelulului de LDL-colesterol conform Societății Europene de Cardiologie sunt, în funcție de patologie, de sub 100 mg/dL până la sub 55 mg/dL și o scădere sub 50% din valoare inițială. Deocamdată, inclisiran este singurul medicament care a reușit atingerea acestor ținte terapeutice în studiile ORION 9, 10 și 11. Un alt avantaj al medicamentului este administrarea la interval de 6 luni, prin injecție subcutanată.
Tratamentul se administrează sub monitorizare, în exclusivitate în Regiunea Moldovei, în Spitalul de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia. Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
