Lumea rurală, aparent pe cale de dispariție în România, este revitalizată și de tinerele-fermier din Botoșani. Sunt antreprenoare dedicate creșterii animalelor sau cultivării plantelor, care, de cele mai multe ori, renunță la confortul vieții urbane pentru munca grea de la țară, potrivit Adevarul.
Este bine cunoscut faptul că lumea rurală este pusă în pericol de îmbătrânirea populației, de migrația excesivă a tinerilor și implicit de o depopulare masivă. Este o lume în care sărăcia și lipsa de perspectivă mai ales din anii ’90 și începutul anilor 2000 i-au determinat pe tot mai mulți localnici să aleagă munca în străinătate. Acasă au rămas bătrânii și copiii lăsați în grija bunicilor.
Mai există și o pătură pauperă care se zbate într-un cerc vicios al sărăciei și al viciilor. În ultimii zece ani, speranța s-a născut însă în satele României, prin gospodarii care au rămas acasă și au reușit să-și dezvolte fermele prin diferite tipuri de fonduri, inclusiv europene.
Mai mult decât atât, în județul Botoșani, de exemplu, o zonă eminamente agricolă, există o categorie de tineri care au decis să renunțe la confortul vieții urbane pentru a continua tradiția în agricultură a părinților și bunicilor. Este vorba despre tineri antreprenori, mici fermieri care reușesc să reconstruiască lumea rurală îmbinând tradiția cu avantajele lumii moderne, mai ales în ceea ce privește tehnologia în agricultură și zootehnie.
Astfel, într-o lume aparent a bărbaților, trei tinere-fermier răzbesc și reușesc să arate că se poate oriunde dacă există pasiune și determinare.
De la avocatură la ferma de oi și capre
Una dintre tinerele care au renunțat la o carieră comodă în mediul urban pentru a continua tradiția familiei este Cătălina Achițeni din comuna Havârna, județul Botoșani. Are 25 de ani și a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“. Familia ei deține o fermă de oi și vaci în comuna natală Havârna, de mai bine de trei decenii. Cătălina și-a petrecut copilăria în lumea fermierilor, având grijă de animalele familiei.
Dorind să-i ofere educația necesară, fiind și elevă silitoare, familia a trimis-o la studii în municipiul Botoșani, la un liceu bun, Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga“. După ce a absolvit 12 clase și a trecut cu brio Bacalaureatul, Cătălina a fost îndrumată să devină avocată și s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași.
Și cum sângele apă nu se face, Cătălina și-a dat seama că de fapt visul ei este să continue afacerea familiei și să o dezvolte pe principii moderne. S-a înscris la a doua facultate, la Agricultură, în cadrul Universității „Ion Ionescu de la Brad“ tot din Iași.
În momentul de față, Cătălina muncește cot la cot cu oamenii din fermă și reușește prin multă ambiție să se impună într-o lume a bărbaților.
„Da, sunt tineri care nu ar da niciodată viața curată și liniștită de la birou pe cea de la fermă. Dar pentru mine este și plăcut, și profitabil. Sunt mereu în contact cu natura, cu animalele, iubesc ce fac. Muncesc, de multe ori, cot la cot cu angajații. La orice este nevoie. Merg și pe tractor când avem lucrări în câmp“, precizează Cătălina Achițeni pentru „Weekend Adevărul“.
Cu ajutorul Cătălinei, ferma familiei Achițeni a prosperat: de la 100 de oi și 10 vaci a ajuns la peste 300 de oi, 100 de capre și 40 de vaci, toate animale de rasă – oi karakul renumite pentru pielicele și carne, capre anglo-nubiene renumite pentru producția de lapte și vaci bălțată românească.
Cătălina este acum un tânăr fermier bine pregătit și cunoaște exact toate caracteristicile raselor pe care le crește. În plus, exploatează, alături de familie, producția fermei.
„Pentru a reuși în acest domeniu este nevoie de perseverență și de pasiune. Evident, dublate de studiu. În perioada rece dăm laptele unei firme de profil, iar în timpul verii facem produse din lactate. Dăm și miei pentru piața arabă datorită prețului bun“, adaugă Cătălina.
La 20 de ani, pasionată de agricultură
O altă tânără din județul Botoșani care a decis să renunțe la o viață urbană pentru continuarea tradiției familiei este Andreea Oana Arnăutu din comuna Călărași. Are doar 20 de ani, dar spune că viața ei este munca la fermă.
Andreea este studentă la Agricultură în cadrul universității ieșene „Ion Ionescu de la Brad“ și lucrează cot la cot cu angajații și cu familia, pe ogor sau la animalele din fermă. Familia Andreei deține 50 de hectare de pășune, 400 de hectare de teren agricol, 500 de vaci, dar și o turmă serioasă de oi și vaci. Animalele sunt de rasă: vaci de carne din rasa Charolaise, oi Suffolk și carabașe, dar și karakul. O parte din producția de pe terenurile agricole servește ca furaj pentru animalele din fermă.
Andreea Oana Arnăutu spune că familia ei face agricultură modernă, utilizând și tehnologie agricolă. Ea ajută peste tot. Știe să folosească aproape toate utilajele agricole și se implică total, mai ales că angajații în domeniul agricol, mai ales în ultima vreme, sunt tot mai greu de găsit.
„Eu nu mă văd făcând altceva. Sunt implicată alături de familia mea în tot ceea ce înseamnă munca la fermă. Știu să folosesc de ceva vreme utilajele. Sunt chiar pasionată. Pentru că fără pasiune nu ai cum să reușești în domeniul acesta“, mărturisește Andreea.
Tânără fermier la numai 15 ani
Una dintre cele mai tinere fete-fermier, pasionată de creșterea animalelor, este Corina Chelaru, din comuna Santa Mare, Botoșani. Provine dintr-o familie cu tradiție în lumea oieritului și care deține o fermă cu 370 de oi karakul.
Corina este elevă în clasa a IX-a la Liceul Pedagogic din municipiul Botoșani, dar este profund legată de ferma tatălui ei. Iubește să muncească la mioare și a devenit un om de încredere care se pricepe de minune. De altfel, așa cum mărturisește chiar ea, nu vrea să renunțe niciodată la ferma familiei sale și este decisă să continue munca și să o facă și mai prosperă.
Încă din școala generală, Corina mergea, după terminarea cursurilor, să-și facă rondul la oi. Învăța meserie și totodată îi plăcea să stea cu animalele.
„Îmi place mult viața la stână. Iubesc animalele și voi face meseria asta în continuare“, mărturisește adolescenta.
Cea mai mare problemă a fermierilor, inclusiv a celor tineri, este, însă, lipsa forței de muncă. Pentru îngrijirea animalelor este nevoie de oameni pricepuți. Majoritatea au preferat să plece în străinătate, iar în tot acest timp fermierii se descurcă cu ce au reușit să angajeze, dar mai ales cu membrii familiei.
