Anumite condiții medicale pot afecta pe termen scurt, lung şi chiar permanent abilitatea de a conduce în siguranță. Psihiatrul Ioana Silion a vorbit, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate, despre bolile care pot afecta abilitatea de a conduce.
„Sunt anumite afecțiuni cronice care împiedică șofatul tocmai pentru că oamenii nu sunt atenţi la trafic și nu-și pot coordona mișcările. Vorbim aici persoanele cu epilepsie, tulburări psihotice acute și cronice. Aceste boli pot interfera cu gândirea și cu percepția persoanelor respective.
O tulburare afectivă tratată pune pacientul în situația de a-și desfășura viața în mod normal, inclusiv de a conduce mașina. Aici este o discuție mult mai amplă, pentru că avem de-a face cu substanțe anxiolitice care sunt teoretic incompatibile cu condusul. La fel și substanțe psihostimulante pe care le folosesc pacienții cu ADHD, potrivit Antena 3 CNN
Afectiuni psihice în care e interzisă conducerea auovehiculelor
- episod maniacal
- episod depresiv sever cu simptome psihotice
- tulburări psihotice acute si tranzitorii
- schizofrenie, tulburare schizoafectivă, schizotipală, tulburări delirante persistente
- tulburări disociative de intensitate psihotică
- retard mental
- tulburări mentale congenitale sau dobandite (epilepsie, traumatisme cranio-cerebrale, interventii neurochirurgicale)
- probleme comportamentale grave din cauza vârstei
- tulburări grave ale capacitatii de judecată, de comportament ori adaptabilitate
- demențe de orice etiologie
- tulburări de personalitate cu tulburări severe de comportament
- tulburări mentale și comportamentale din cauza utilizării de substanțe psihoactive
Şi ele sunt pe lista substanțelor interzise, dar ei luându-și tratamentul atenția este îmbunătățită, impulsivitatea diminuată și atunci sunt participanți la trafic atenți și mult mai buni decât în lipsa tratamentului.
De regulă, pacienții au o prescripție medicală pe care o poartă la ei tot timpul cât sunt pe stradă. În ceea ce privește condusul, ei sunt sfătuiţi să nu facă manevre care necesită atenție sporită, inclusiv lucratul la înălțime. Este de competența medicilor care eliberează avizele pentru permisele auto și nu a medicilor curanți să intervină sau să interzică condusul mașinii.
Medicația care nu permite conducerea autovehiculelor
- antidepresivele triciclice
- antidepresivele cu efect sedativ
- antipsihoticele
- benzodiazepinele
- sedativ hipnoticele
- barbituricele
- anticonvulsivantele
Din păcate, odată cu trecerea timpului, persoanele au dificultăți de a accepta faptul că s-a schimbat dinamica. Din punct de vedere legal, vârstnicii pot conduce, dar conștiința ar putea să-i rețină să facă asta tocmai pentru a nu pune și pe alţii în pericol. E greu să acceptăm că îmbătrânim.
Este important ca atunci când ne urcăm la volan să fim atenţi la regulile de circulaţie şi să fim odihniţi. Dacă nu am dormit suficient este o problemă, pentru că somnul reface creierul și organismul,
Alimentația e foarte importantă şi ea, pentru că sunt pacienți care au variații ale glicemiei foarte mari și atunci poate să apară tulburări metabolice care împiedică atenția. Pacienții pot intra în comă atunci când sunt la volan.
Există anumite tipuri de medicamente care nu influențează șofatul în siguranță. Acest lucru depinde de efectul acestor medicamente, inclusiv celor eliberate pe bază de prescripție medicală, asupra abilităților unei persoane de a conduce. În unele cazuri, posibil ca bolnavul să nu fie conștient de efecte. Cu cât o persoană folosește mai multe medicamente, cu atât există un risc mai ridicat să fie afectată capacitatea de a conduce în siguranță.
Boli și dizabilități care pot interfera cu șofatul
- probleme cu vederea
- sindromul vestibular (vertij, amețeli)
- boli respiratorii, cum ar fi bolile pulmonare, utilizarea oxigenului
- boli cardiovasculare (boli de inimă, atac de cord)
- insuficiență renală cronică
- accidente vasculare cerebrale
- tulburări psihiatrice (tulburările de dispoziție și anxietate, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, schizofrenia)
- tulburări neurologice (scleroza multiplă, boala Parkinson)
- leziuni cerebrale
- convulsii și epilepsie
- tulburări cognitive, inclusiv demență
- antidepresive, narcotice, sedative, stimulente
- dependența de alcool
