O tânără din Botoșani a participat vineri la un târg de promovare a afacerilor înființate de studenți în cadrul programului „Educația juridică și antreprenorială – cheia succesului în afaceri!” (IUS SMART). Este vorba despre Medeea Chisăliță, deținătoarea unui atelier de accesorii din piele care și-a expus produsele în Sala Pașilor Pierduți din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Botoşăneanca Medeea Chisăliţă, foloseşte “doar piele naturală italiană de la tăbăcării cu multiple certificări ecologice, iar minim 80% din procesul de producţie este realizat manual”.
Genţile, cu preţuri de până la 600 de lei, port-carduri, port tabac, port-ID sunt câteva dintre produsele aduse la târg de Luna Di Pieli.
„Nu se vând”, a mărturisit Medeea Chisăliţă, pentru Ziarul de Iași, în ciuda atenţiei pentru produsele responsabil manufacturate, a materialelor de promovare elegante şi a unui show-room frumos şi spaţios în Botoşani.
“Într-un an, abia dacă s-au oprit câţiva clienţi acolo. Suntem la concurenţă cu China”, spune Medeea pentru sursa citată.
Tatăl ei, octagenar, o ajută în atelier, la fabricarea produselor de piele. Şi, probabil, cu el va rămâne în afacere, după expirarea perioadei de monitorizare a proiectelor, când va renunţa la angajaţi şi îşi va regândi businessul. Ea și-a început afacerea cu ajutorul unei finanțări de 90.000 de euro prin IUS Smart.
Un nou voucher în România
Un nou voucher apare în România. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a dat detalii despre metodologia acordării de vouchere pentru victimele infracțiunilor în România, oferind informații cu privire la infracțiunile eligibile și cheltuielile ce pot fi decontate. Acest mecanism are drept scop simplificarea sprijinului acordat victimelor și acoperirea nevoilor lor urgente, scrie capital.ro.
„A fost adoptată Metodologia de emitere, distribuire şi decontare a voucherelor destinate victimelor infracţiunii, pentru stabilirea cuantumului acestora, precum şi a criteriilor de selectare a entităţilor publice şi private înrolate în mecanismul de acordare. Această metodologie vine în sprijinul Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările ulterioare”, au transmis, miercuri, reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice.
Compensația financiară se acordă doar în baza unei cereri următoarelor categorii de victime:
- a) persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, prevăzute la art. 188 şi 189 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi agresiune sexuală, prevăzute la art. 218-220 din Codul penal, o infracţiune de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute la art. 210 şi 211 din Codul penal, o infracţiune de terorism, precum şi orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă;
- b) soţul, copiii şi persoanele aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor.
Ce costuri se acoperă, de fapt?
Metodologia adoptată anul acesta dezvoltă un mecanism de compensare şi stabileşte etapele, responsabilităţile şi documentele aferente procesului de emitere, distribuire şi decontare a voucherelor destinate victimelor infracţiunii.
Procedura de acordare a voucherelor
CRJ precizează că victima poate depune o cerere de compensare financiară sau o cerere cu un avans din compensaţia financiară sub formă de voucher pentru acoperirea nevoilor urgente la tribunalul în a cărui circumscripţie domiciliază victima şi se soluţionează de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor, constituite în fiecare tribunal.
Vor fi autorizate să distribuie vouchere următoarele entităţi şi autorităţi publice: direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului; Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi; orice altă entitate publică care are, potrivit legii sau actului constitutiv, ca obiect de activitate asistenţa şi protecţia victimelor şi/sau asistenţa socială; orice altă instituţie a statului care, în exercitarea atribuţiilor, intră în contact cu persoane care sunt potenţiale victime ale infracţiunilor.
„Astfel, introducerea acestui mecanism de compensare, sub formă de vouchere, doreşte să contribuie la simplificarea acoperirii nevoilor urgente ale victimelor. Acest procedeu este însă, la prima vedere, destul de complicat şi dificil. Considerăm că este necesar ca anul viitor să fie evaluată eficacitatea metodologiei, cu rezultate concrete, pentru a identifica dacă sunt necesare modificări ale metodologiei pentru o acordare efectivă de sprijin victimelor infracţiunilor”, a mai transmis organizaţia, potrivit sursei citate.
