Profesorul din Botoșani care a lăsat 30.000 de euro moștenire pentru studenții merituoși se numea Constantin Vasilică. Născut la Tudora, acesta a fost profesor al Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” (USV) din Iași, și a lăsat acești bani moștenire pentru înființarea unor burse anuale pentru cei mai buni studenți. Bursele au început să fie oferite după moartea sa.
Constantin Vasilică s-a stins din viață la 92 de ani. Și-a dedicat o viață întreagă școlii au lăsat moștenire universității bani de bursă pentru studenții „cu drag de învățătură”.
Profesorul Constantin Vasilică a fost invitat să le vorbească tinerilor în 2016, la deschiderea anului universitar, pe când avea 91 de ani, cu un an înainte să se stingă din viață, scrie Libertatea.
Profesorul Vasilică deplângea atunci un popor român „mohorât, plin de ură”, care a petrecut 30 de ani în tristețe, și îi încuraja pe tineri să fie voioși, veseli și să caute să devină caractere.
„Căutați, scormoniți și folosiți adevărul astăzi, când minciuna colcăie în jurul nostru. Când nimeni nu mai este pedepsit pentru minciună și aceasta a devenit mai puternică decât adevărul, căutați în tot ceea ce faceți să înfăptuiți adevărul. Vă recomand să fiți veseli, voioși, plini de optimism. Ne-am săturat să trăim de peste trei decenii în tristețe, mohoreală și încrâncenare plină de ură. Aproape că nu ne mai vedem unii cu alții din cauza tristeții și încrâncenării. Căutați să deveniți caractere. Avem nevoie de oameni de caracter care ne lipsesc aproape cu desăvârșire. Suntem un popor plin de oameni deștepți, dar cu foarte puține caractere“, a spus, potrivit sursei citate, prof. dr. Constantin Vasilică.
Discursul îi arăta luciditatea pe care și-a păstrat-o până la finalul vieții, după cum povestește prof. dr. Gerard Jităreanu, rectorul USV, pentru Libertatea. Îl știa chiar din copilărie, fiindcă i-a fost profesor tatălui său, și a remarcat că întotdeauna a încercat să-i ajute pe studenții care aveau poftă de carte și proveneau dintr-o mediu în care învățătura nu era prima grijă a familiei. Și el a provenit dintr-o familie săracă, cu mulți copii, fiind singurul care a urmat studii superioare, dar care s-a întors mereu la familie și i-a ajutat pe tot parcursul vieții sale.
„A fost un foarte mare profesor al universității noastre – o adevărată enciclopedie, știa multe lucruri, din multe domenii. Era pasionat de istorie, de literatură, avea niște cursuri excepționale, foarte documentate, ținea și prelegeri pe teme diferite. Era meticulos, atent la detalii și citea foarte, foarte mult. El a fost cel care a deschis drumul colaborărilor internaționale pentru universitatea noastră în anii 80, când știm cât de închisă era societatea. A fost un făuritor de școală”, povestește prof. dr. Gerard Jităreanu.
A fost meticulos, de altfel, până aproape de momentul morții. Înainte de ultima internare în spital, după cum spune rectorul USV, profesorul Constantin Vasilică își pregătea felicitările pentru Crăciun, pe care le scria de mână și le trimitea personal, conform unei liste pe care și-o actualiza permanent. Asta în condițiile în care atunci era 30 septembrie.
„A lăsat 30.000 de euro ca în fiecare an să fie acordați 1.000 de euro ca premiu șefului de promoție de la Facultatea de Agricultură. Mai era o a doua condiție – să provină și dintr-o familie mai săracă, mediu defavorizat, deci chiar dacă nu era șef de promoție, banii să ajungă la cineva care a învățat, fiindcă e greu să te concentrezi pe școală când acasă nu ai ce mânca”, explică rectorul condițiile cerute.
Cine a fost Constantin Vasilică
Constantin Vasilică s-a născut la data de 5 februarie 1926, în comuna Tudora, județul Botoșani și a decedat pe 30 decembrie 2018, la Iași. A fost un profesor universitar, doctor Honoris Causa al USAMV București, membru de Onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România și Vicepreședinte al Filialei Moldova, membru IOSDV (Internationale organishe Stickstoff-Dauerdüngungsversuche), care și-a dedicat aproape întreaga viață Școlii Agronomice Ieșene.
Școala primară (1933-1938) a urmat-o în localitatea natală, având ca dascăl pe Ioan Niță, învățător de tip haretian, șef de promoție al Școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași. În 1946 a absolvit Liceul „August Treboniu Laurian” din Botoșani.
În același an începe cursurile universitare la Iași, absolvind în 1951 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, viața și activitatea sa profesională confundându-se cu istoria acestei instituții din ultimele șase decenii.
Activitatea sa publicistică însumează peste 132 de titluri apărute în țară și în străinătate, printre care 3 volume de „Prelegeri de fitotehnie“, cartea „Fitotehnie“, scrisă în colaborare și apărută în 3 ediții la Editura Didactică și Pedagogică București, „Tehnologia cultivării inului pentru fibre“, „90 de ani de învățământ agronomic universitar în Moldova“, “Istoria Învățământului Universitar Agronomic din Iași 1912 – 2012” și multe alte lucrări. În perioada 1978-2008 a coordonat parteneriatul de colaborare științifică între Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași și Universitatea „Justus Liebig” din Germania. Ca recunoaștere a activității sale, în anul 1995, Universitatea „Justus Liebig” din Germania, i-a conferit Medalia Gisevius.
tratarea începe cu ei care ne vor trata…..este necesar!