Ciorba inventată de o femeie din Botoșani a ajuns pe locul doi în lume. A inventat preparatul pentru soțul său

Ciorba inventată de o femeie din Botoșani, pe vremea când lucra la un restaurant din județul Suceava, rupe topurile mondiale. Recent, preparatul a depășit produse celebre și a ajuns pe locul 2. Trei ciorbe din România şi Republica Moldova au ajuns în top 10 cele mai bune supe de pui din lume, potrivit site-ului de profil Taste Atlas.

Potrivit clasamentului, cea mai bună supă de pui din lume este Tom kha gai, o specialitate naţională din Thailanda, făcută cu pui şi lapte de cocos. Supa thailandeză a obţinut un punctaj de 4,7 din 5, potrivit tasteatlas.com.

Cu un punctaj demn de primul loc în top, ciorba rădăuţeană a obţinut 4,7 din 5 şi a ocupat astfel locul al doilea în topul celor mai bune supe de pui din lume.

„Ciorba Rădăuțeană este o supă tradițională romanească. Este făcută dintr-o combinație de pui, ceapă, ardei roșu dulce, țelină, morcovi, suc de lămâie, usturoi, pătrunjel și smântână. Ingredientele se fierb la foc mediu până când carnea și legumele devin fragede. Supa este destul de acră datorită adaosului de suc de lămâie. În România, ciorba Rădăuțeană este apreciata în special pentru că este un remediu pentru mahmureală și are proprietăți de vindecare – este adesea folosită ca remediu pentru simptomele răcelii comune”, au transmis cei care au făcut topul despre ciorba rădăuțeană.

Cea care a inventat ciorba rădăuțeană este Cornelia Dumitrescu, acum în vârstă de 76 de ani. În anii ’70, ea  era bucătarul-șef al restaurantului Nordic din Rădăuți, locaţie ce aparținea de Ministerul Turismului.

„M-am născut în comuna Mihăileni, judeţul Botoşani, la 2 kilometri de graniţa cu Ucraina. Părinţii mei erau ţărani, agricultori, însă mama era vestită în sat, fiind chemată la nunţi şi botezuri pentru că era pricepută în a ajuta şi organiza gospodinele care pregăteau mâncarea. Ea a insistat să fac şcoala profesională de bucătari de la Rădăuţi. La 19 ani am început activitatea ca ajutor şi apoi bucătar, chiar bucătar-şef, în cadrul Oficiului Național de Turism, la restaurantul Nordic, cel mai mare restaurant din Rădăuţi, la acea vreme. Maestru în arta culinară am ajuns parcurgând traseul de formare profesională, am lucrat o perioadă scurtă în Germania democrată şi în Grecia, în stagii de schimb de experiență, iar cursurile şi examenul pentru maestru bucătar şi bucătar-şef au fost la Posada şi Bucureşti. Restaurantul Național reprezintă aproximativ jumătate din fostul spațiu al celui dinainte, Nordic, pe care l-am condus un timp, înainte și după 1989, împreună cu o colegă. Din 1999 am pornit singură cu această afacere de familie, susținută de soț și de copii”, spunea într-un interviu botoșăneanca.

Ea a povestit și cum a făcut pentru prima dată ciorba rădăuțeană.

– Serafim, soțul meu, își dorea o ciorbă asemănătoare la gust cu ciorba de burtă, dar făcută din carne de curcan sau de pui. Așa că i-am îndeplinit dorinţa şi i-am pregătit-o astfel, servind-o familiei, în premieră, cu ocazia unei aniversări. A fost pe placul tuturor și, la sugestia lui, am introdus noul produs culinar și în meniul restaurantului unde lucram. La scurt timp, am adaptat rețeta, înlocuind carnea de curcan cu cea de pui, mai ieftină și mai ușor de procurat. Astfel, ciorba rădăuțeană a devenit cea mai căutată din meniurile restaurantelor românești, mai ales pentru diplomaţii străini care treceau prin Bucovina de Nord, în vizită pe la mănăstiri, sau chiar la restaurantul Nordic. Chiar dacă nu am înscris la OSIM ciorba rădăuțeană, nu regret acest lucru. Singura recunoaștere publică oferită de autorități este titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Rădăuți”, primit în 2009”, a spus femeia.