Ora de iarnă 2023 reprezintă momentul în care românii își vor da ceasurile înapoi cu o oră, adică ora 4:00 dimineața devine ora 3:00. Schimbarea orei și trecerea la ora de iarnă în 2023 are loc în ultima zi de duminică a lunii octombrie. Astfel, în acest an, ziua de 29 octombrie va avea 25 de ore.
În ultimul weekend din luna octombrie, România va reveni la ora de iarnă, ceea ce înseamnă că ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni ora 3:00. Așadar, ultima duminică a lunii octombrie va deveni cea mai lungă zi din an, având 25 de ore. În fiecare an, această modificare a orei se face în ultimul week-end din octombrie, în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est.
Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”. Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.
La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00) în ultimul weekend din martie, în timp ce la ora de iarnă operațiunea este inversă, iar în ultimul weekend din octombrie ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00.
Cum ne afectează schimbarea orei sănătatea
De cele mai multe ori, schimbarea orei are repercusiuni asupra psihicului și sănătății oamenilor care au nevoie de mai mult timp pentru a se acomoda. Această schimbare perturbă ceasul biologic și, în același timp, pot apărea dereglări hormonale, în special în ceea ce privește melatonina, hormonul care se ocupă cu reglarea ceasului biologic al organismului.
Potrivit studiilor, în primele săptămâni după trecerea la ora de iarnă, crește numărul accidentelor de circulaţie, pietonii şi bicicliştii fiind cei mai vizați.
„Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează modul cum se realizează această adaptare. De aceea, unii pacienţi pot prezenta o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni”, a explicat medicul Tudor Ciuhodaru.
Toamna și iarna, mulți oameni petrec de obicei toată ziua în interior, la serviciu sau la școală, ori acasă și până la finalul zilei de muncă sau școală este deja întuneric. Asta înseamnă că primim mai puțină expunere la soare, ceea ce reduce cantitatea de vitamina D pe care corpul nostru o produce, scrie utswmed.com. Nivelurile scăzute de vitamina D sunt legate de starea de spirit scăzută și depresie, precum și de oboseală, dureri musculare și oase slăbite, fondul fiind propice instalării unor afecțiuni sistemice sau autoimune.
De ce se face trecerea la ora de iarnă
România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut și în Uniunea Europeană, încă din 2018, dar au apărut apoi pandemia și evenimentele din Ucraina, astfel încât acum tot acest proiect a rămas în suspensie, potrivit RomaniaTV
