Luni de zile, un bărbat a fost plimbat între spitale, de la Botoșani la Iași și înapoi. Operat de cinci ori, a murit după patru luni de chin, în sângele său fiind găsite cinci bacterii diferite, cu care probabil fusese infectat în spital. La 7 ani de la moartea omului, justiția nu s-a pronunțat asupra unui posibil caz de malpraxis. Acțiunea familiei, prin care aceasta cerea despăgubiri, a fost însă respinsă. Fusese depusă cu 5 zile prea târziu, scrie ziaruldeiasi.ro.
În vârstă de 63 de ani, P.H. a fost internat pe 17 februarie 2016 la spitalul din Dorohoi, cu dureri greu de suportat. Cinci zile mai târziu, a fost transferat la spitalul Mavromati din Botoșani, în urma analizelor efectuate medicii apreciind că ar putea fi vorba de un cancer pancreatic. Ca urmare, pacientul a fost transferat pe 1 martie la Spitalul „Sf. Spiridon”, unde investigațiile au confirmat diagnosticul prezumtiv. P.H. a fost operat pe 11 martie, de medicul Florin Grecu. După 36 de ore, a fost efectuată o nouă operație, constatându-se o hemoragie internă. Sexagenarul a fost externat pe 4 aprilie, cu mențiunea „vindecat chirurgical”. Același bilet de externare menționa însă existența unei supurații la nivelul plăgii operatorii, fiind necesară schimbarea zilnică a pansamentelor și lavaj cu antiseptice.
Infecţia nu a putut fi stăvilită
Externat de la Iași, P.H. a fost internat a doua zi din nou la spitalul Mavromati. Timp de două săptămâni, rana a fost spălată zilnic, analizele efectuate la Botoșani indicând o infecție cu Klebsiella Proteus, una dintre bacteriile întâlnite frecvent în spitale. Abia ieșit din spital, a fost internat din nou la Dorohoi, pe 27 aprilie, în urma unor episoade de febră însoțite de frisoane și stări de rău. A fost externat pe 4 mai, dar adus înapoi la spital după două zile, întrucât continua să se simtă rău. Pe 8 mai, a fost transferat iar la „Sf. Spiridon”, în grija aceluiași medic. Infecția cu Klebsiella a fost confirmată. În plângerea depusă ulterior la Judecătorie, membrii familiei au precizat că medicul le-a spus că infecția fusese contractată chiar în spitalul ieșean. Pe 21 mai, P.H. a fost operat din nou, de două ori. Starea pacientului a continuat să se înrăutățească, ceea ce a impus o nouă operație, efectuaată pe 23 mai. A cincea oară. Infecția însă nu a putut fi stăvilită. Pe 7 iunie, pacientul a murit. Familia s-a adresat imediat Colegiului Medicilor. Cazul a fost analizat de Comisia de Jurisdicție Profesională din cadrul Colegiului, fără a fi stabilită o culpă. Trei ani mai târziu, pe 12 iunie 2019, familia s-a adresat instanței, chemând în judecată Spitalul „Sf. Spiridon” și pe chirurgul Florin Grecu și cerând despăgubiri materiale și morale de 200.000 de lei.
Dosarul a ajuns în analiza magistraților Judecătoriei ieșene. În fața lor, reprezentanții spitalului s-au spălat pe mâini. Ei au arătat că profesia de medic este una liberală, chirurgul fiind răspunzător pentru eventualele erori comise. Spitalul, ca simplă construcție administrativă, nu putea fi considerat răspunzător. Întâmpinarea depusă de reprezentanții spitalului la dosar menționa existența în cazul lui P.H. a unei septicemii, pe lângă Klebsiella Proteus fiind identificate și alte bacterii, Escherichia fergusonii, Klebsiella pneumoniae, Enterococcus faecium, Pseudomonas aeruginosa și Clostridium difficile, asociate mediului intraspitalicesc. O traheobronșită punea capac. Totuși, reprezentanții spitalului afirmau că în perioadele aferente operațiilor suferite de pacient nu existaseră disfuncționalități în cadrul Serviciului de sterilizare al secțiilor chirurgicale. Instrumentarul medical fusese sterilizat, personalul medical era instruit periodic, medicii și asistentele nu prezentau urme ale infecției cu Clostridium difficile. Cu toate acestea, trupul sexagenarului colcăia de bacterii. Reprezentanții spitalului au explicat că Clostridium difficile poate fi prezentă în organism timp îndelungat fără a crea probleme, dar infecția se poate declanșa în condiții favorizante. Vârsta de peste 60 de ani, sezonul rece, tratamentul cu antibiotice, tratamentele cu medicamente antiacide gastrice, bolile oncologice sau dezechilibrele nutriționale erau astfel de condiții favorizante. Unele dintre ele erau prezente și în cazul lui P.H.
A intervenit prescripţia
Și medicul Florin Grecu a cerut respingerea plângerii, invocând în primul rând prescripția dreptului la acțiune. El a explicat că pacientul fusese internat cu icter, dureri abdominale episodice și o scădere a greutății de 10 kg în decurs de două luni, dar într-o stare generală bună. Ca medic, stabilise necesitatea operației, dar ea fusese întârziată din cauza unor probleme obișnuite în cadrul spitalului, de genul lipsei sângelui sau a unui pat liber în secția ATI. Prima operație decursese normal. Scăderea unor parametri hematologici impusese o nouă operație, ocazie cu care descoperise o sângerare din bontul pancreatic. Ulterior, evoluția pacientului fusese bună, acesta fiind externat și cu acordul soției acestuia, mai ales că îngrijirile la nivelul plăgii operatorii puteau fi acordate ambulatoriu, fără a mai fi necesară internarea.
Atunci când pacientul ajunsese înapoi la „Sf. Spiridon”, fusese identificată și cauza infecției, respectiv „o leziune extrem de rar întâlnită”, după cum a explicat medicul. Era un pseudoanevrism al arterei hepatice, contaminat cu germeni, dar și o infecție fungică. S-a decis o nouă operație pentru acel pseudoanevrism. Nu a mai fost cazul. Pe 21 mai 2016, când starea bolavului se agravase, s-a intervenit chirurgical, doar pentru a se vedea că pseudoanevrismul se rupsese singur. A fost oprită hemoragia, dar nu a putut fi reconstruită artera hepatică. Din acest motiv se intervenise din nou, în aceeași zi. Din nou, evoluția pacientului fusese favorabilă, dar după două săptămâni de terapie intensivă s-a dezvoltat o infecție cu Clostridium difficile a colonului. Ca și reprezentanții spitalului, medicul a explicat că o astfel de complicație este frecvent întâlnită la pacienții din secția ATI, la cei cu intervenții chirurgicale majore sau care urmaseră un tratament antibiotic îndelungat. Evoluția infecției fusese rapid nefavorabilă, cu deznodământ tragic.
Pe parcursul procesului, judecătorii au cerut înscrisurile medicale referitoare la P.H. de la Spitalul Mavromati, rezultatele anchetei epidemiologice efectuate în iulie 2016 de către Direcția de Sănătate Publică, fișa lui P.H. de la medicul de familie, detalii cu privire la eventualele anchete interne privind infecțiile intraspitalicești de la Spitalul „Sf. Spiridon”, dar și efectuarea unei expertize medico-legale. Au fost solicitate în mai multe rânduri detalii și de la Institutul Național de Medicină Legală. Lămuririle cerute și primite nu au slujit însă la nimic. La termenul din 31 mai, a fost pusă în discuție prescripția dreptului la acțiune invocată de medic.
Conform legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, actele de malpraxis se prescriu în termen de trei ani „de la producerea prejudiciului”, dacă ele nu reprezintă infracțiuni, în care caz termenul de prescripție este cel corespunzător faptei respective. Medicul Florin Grecu nu fusese acuzat de comiterea niciunei infracțiuni, deci termenul de prescripție aplicabil era cel general, de trei ani. Magistrații Judecătoriei au apreciat că prejudiciul menționat de lege era decesul pacientului, produs pe 7 iunie 2016. Ca urmare, el se împlinise pe 7 iunie 2019. Familia lui P.H. depusese acțiunea pe 12 iunie, cu cinci zile după împlinirea termenului de prescripție. Ca urmare, plângerea a fost respinsă. Sentința Judecătoriei nu este definitivă, ea putând fi contestată cu apel. Este însă puțin probabil ca excepția prescripției să poată fi răsturnată.
