În satul Joldești din județul Botoșani trăiește un adevărat maestru al cojocăriei și al confecționării căciulilor tradiționale. Se numește Constantin Ciubotărița și a fost oficial recunoscut ca „tezaur uman viu”, mai ales că păstrează această tradiție de cel puțin cinci generații.
Tradițiile sunt încă păstrate în satele și cătunele județului Botoșani. Câțiva localnici perpetuează cu sfințenie meșteșuguri și obiceiuri medievale, reușind să impresioneze prin pricepere și pasiune pentru arta tradițională. Unul dintre aceștia este badea Costică de la Joldești, așa cum este cunoscut Constantin Ciubotărița, un țăran hâtru și priceput din satul Joldești, comuna Vorona, județul Botoșani. Badea Costică este un obișnuit al târgurilor cu artă tradițională din toată țara, fiind recunoscut atât pentru priceperea sa dar și pentru spiritul vesel și ludic.
Badea Costică de la Joldești, așa cum mereu se recomandă, este unul dintre cei mai pricepuți cojocari tradiționali, reușind să facă căciuli dar și obiecte din piele, după metode străvechi, păstrate din generație în generație.
A cincea generație de cojocari din leagănul tradițiilor voronene
Badea Costică are 64 de ani și s-a născut în satul Joldești, comuna Vorona. Aceste meleaguri reprezintă o veche vatră moldovenească unde se păstrează tradiții de câteva sute de ani. De altfel, satele care formează comuna sunt în mare parte atestate încă de la începutul secolului al XV-lea, dar se consideră că au o vechime mult mai mare, mergând chiar către perioada prestatală a Moldovei.
Mare parte din aceste ținuturi au furnizat inclusiv contingente de ostași în armata lui Ștefan cel Mare și în general a fost un loc cu oameni gospodari care cunoșteau foarte bine diferite meșteșuguri. Constantin Ciubotărița s-a născut într-o familie de cojocari foarte renumiți în zonă. Inițial, Badea Costică a încercat și tâmplăria, urmând și cursurile unui liceu de profil, în județul Suceava. S-a întors însă tot la meșteșugul familiei sale. Adică la cojocărit și lucrul cu pielea.
„Eu am făcut tâmplărie. Asta este de fapt meseria mea. Dar am crescut o viață printre cojocari și parcă ceva în firea, în sângele meu, m-a întors către meșteșugul ăsta. Pe la 25 de ani, cred, m-am apucat să fac cojocărie, să continui meșteșugul”, spune badea Costică.
De altfel, joldeșteanul, este a cincea generație de cojocari din familia sa. Cu siguranță au fost mult mai multe generații, pierdute undeva în negurile evului mediu, dar nimeni nu le-a mai ținut urma.
„În familia mea sunt cinci generații cunoscute care au făcut cojocărie, din tată-n fiu. Toți din familia mea se ocupau cu asta. Am învățat de la unu, de la altul, dar de la tata cel mai mult”, spune meșterul.
Căciuli făcute ca acum câteva sute de ani
Badea Costică știe să facă multe, din pielicele sau din piele. Este foarte priceput. Dar specialitatea sa rămân căciulile din pielicele de oaie. Acele căciuli tradiționale pe care le-au purtat generații întregi de moldoveni. Unii spun că sunt aceleași care erau purtate și pe vremea lui Ștefan cel Mare.
Meșterul folosește doar procedee și modele tradiționale. Nu se abate niciodată, iar căciula o face de la un cap la altul. Este ajutat de soția sa Milica, la fel de pricepută. Pentru o singură căciulă, făcută ca la carte este nevoie de multe pielicele și la fel de multă muncă. Mai ales că toate căciulile sunt cusute manual. „Sunt căciuli la care lucrez peste șapte ore. La acestea cu bordură, mai ales, se folosesc și cinci pielicele. Trebuie pricepere să nu se cunoscă unde-i cusătura. Eu le fac de la A la Z. Adică de la piele până la produsul final. Sunt mai multe operațiuni de la dat jos sarea, spălat, dubit, uscat samd”, precizează botoșăneanul.
Căciulile de miel tradiționale, spune Badea Costică, sunt cele mai bune în timpul sezonului rece. „Țin de cald, sunt sănătoase față de cele sintentice și protejează bine tot capul”, adaugă Badea Costică.
Pe lângă căciuli, botoșăneanul este renumit și pentru obiectele din piele, făcute tot după metoda tradițională. Mai precis, face curele, brâie și chimire. De altfel, pielăria merge mai bine, din punct de vedere comercial, decât cojocăria tradițională, mai ales că o căciulă sănătoasă, cu bordură, făcută din mai multe piei, poate avea un preț destul de pipărat pentru cei care nu au dare de mână.
Tezaur uman viu
Pentru priceperea sa, Badea Costică a ajuns faimos în toată țara, mai ales că participă la multe festivaluri și târguri naționale dedicate culturii tradiționale. Ba chiar, Badea Costică de la Joldești se poate lăuda că a vândut căciuli și pentru africani. Era vorba, evident despre o delegație dintr-o țară africană care a luat câteva suveniruri.
Tocmai pentru priceperea sa, dar mai ales pentru conservarea nealterată a unor meșteșuguri vechi de câteva sute de ani, Constantin Ciubotărița a primit, pe 30 iunie, distincția de „Tezaur uman viu” din partea Ministerului Culturii, pentru pielărit și cojocărit, potrivit adevarul.ro
