PD-L răspunde acuzaţiilor venite din partea opoziţiei referitor la regionalizarea ţării şi împărţirea acesteia în mai multe judeţe. Astfel democrat liberalii susţin că România are nevoie de descentralizare şi nu de regionalizare. „Ce înseamnă asta? Omul nu va mai parcurge 100 km, până la reşedinţa de judeţ, pentru o ştampilă. Va merge la primăria din localitatea unde trăieşte, pentru a-şi rezolva problema. CONCRET: VA CIRCULA ŞTAMPILA, NU VA MAI CIRCULA OMUL.”, se arată într-un comunicat emis de PD-L. „PDL propune 8 judeţe. Alianţa Socialistă propune 49!!! de judeţe: 41 existente peste care se suprapun 8 regiuni. CONCRET: PDL PROPUNE DEBIROCRATIZARE, ALIANŢA SOCIALISTĂ PROPUNE SUPER-BARONUL”, se încheie acelaşi comunicat de presă.
Noi, simplificăm, socialiştii, încarcă nota de plată a oamenilor
Victor Ponta şi Crin Antonescu au rămas prizonieri ai celebrilor baroni. Comanda baronilor socialişti trasată celor doi băieţi este simplă: întăriţi „feuda lui Dragnea”, „feuda lui Oprisan”, „feuda lui Nicuşor Constantinescu”, „feuda lui Hrebenciuc”. Peste aceste feude clasice, Alianţa Socialistă suprapune alte 8 noi super-feude, regiunea. Condusă de super-baronul.
Prin crearea a 8 regiuni se diminuează corupţia. Reorganizarea administrativă a ţării, în formula propusă de PDL, reprezintă şi o măsură de diminuare a corupţiei. Prin comparaţie, socialiştii promovează o super-birocraţie prin
crearea de super-regiuni controlate de super-baroni. Concret, o dezvoltare a corupţiei.
Vrem să aducem serviciile şi mai aproape de cetăţean, pentru ca el să parcurgă cât mai puţini kilometri. În ţara trebuie să circule hârtiile, nu oamenii, pentru a obţine serviciile de care are nevoie.
Pentru serviciile de bază, fundamentale – şomaj, pensii, sănătate – vor rămâne oficii ale acestor servicii deconcentrate în municipiile actuale reşedinţe de judeţ, astfel încât cetăţeanul să nu facă un kilometru în plus pentru aceste servicii. Se duc la nivel judeţean mare doar acele servicii care vizează întreaga zonă, în special este vorba despre dezvoltare şi politică de coerenţă regională şi echilibrarea zonelor sărace, pentru a putea să aibă mai multe resurse financiare.
Iată exemplul concret al politicii PDL: reducerea masiva a birocratiei si a institutiilor deconcentrate ale statului. Avem 41 de inspectorate de politie in loc sa avem 7 sau 8. Avem 41 de directii agricole, 41 de directii sanitare, 41 de directii de finante publice, bine incarcate altfel, s.a.m.d..
În concluzie, nu mergem cu kilometrul în plus pentru a ne obţine actele şi încă o dată le spun celor care ne critică: nu se schimbă actele a doua zi, nici buletinul, nici permisul, nici plăcuţele de înmatriculare a maşinii. Acestea merg până le expiră valabilitatea. Când expiră buletinul, atunci omul îşi face un buletin nou cu noua denumire.
Nu facem reorganizare administrativa, nu primim bani de la Uniunea Europeana. Ne place sa stam in actuala structura pe care o avem din 1968, vom fi in continuare neperformanti, clientelari ca structura administrativa si incompatibila cu ceea ce se vorbeste in Europa. De aceea, această reformă pe verticală a statului nu mai poate fi amanata
Guvernul de la Bucureşti nu poate să dirijeze ce se întâmplă în fiecare comună din judeţele ţării; are investiţiile mari, strategice, creează cadrul legislativ pentru manifestare, după care judeţele sunt motoarele de dezvoltare economică.
Prin faptul că judeţele noastre au dimensiuni mici, ele nu pot contracta direct bani de la Uniunea Europeană. Pentru a putea contracta bani de la Uniunea Europeană, trebuie să ai unităţi administrativ teritoriale care să se încadreze în medie între 2,8 milioane şi 3 milioane şi ceva ca populaţie. Aceste regiuni, care fac parte din regulamentul european denumit „NUTS 2”, aceste entităţi pot direct să contracteze bani de la Uniunea Europeană. Concluzie: dacă facem aceste judeţe mari, judeţele acestea vor putea direct să meargă şi să atragă bani de la bugetul Uniunii Europene. Astăzi, trebuie să facă prin Bucureşti, cu toate complicaţiile care apar în implementarea unui asemenea proiect, cu întârzierile de rigoare şi cu greutăţile, pentru că Bucureştiul nu ştie cel mai bine care e prioritatea pentru judeţul x.
Nu la Bucureşti trebuie stabilită prioritatea. Judeţul, ca entitate teritorială mare, trebuie să stabilească prioritatea de drum, de apă, canalizare, staţie de epurare, de groapă ecologică, cei care locuiesc acolo ştiu cel mai bine cum să atragă banii.
De la Uniunea Europeană ştim următorul lucru: de exemplu, Programul Operaţional Regional are 4,3 miliarde de euro. România nu are niciun program mai mare de 5 miliarde de euro, nici transporturile, tot cam acolo este, pe la 4,5 miliarde de euro. Asta e capacitatea maximă pentru un program operaţional pe care România poate să o aibă.
Dacă am fi organizaţi pe judeţe mari, un judeţ mare ar putea atrage până la 3 miliarde de euro, el singur. Gândiţi-vă, opt judeţe din acestea, mari, cu maxim 3 miliarde de euro, câţi bani ar putea să atragă pe fiecare componentă. Deci în loc de 5 miliarde de euro, cât atragem pentru un program la nivelul ţării, am putea să multiplicăm opt judeţe mari cu – hai să spunem – 1,5 miliarde de euro, numai cu jumătate, câţi bani am putea să aducem în ţara noastră dacă facem acest lucru.
Suntem printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu au această structură care să se încadreze în regimul NUTS 2 din Uniunea Europeană, care să atragă direct fonduri de la Uniunea Europeană.
Uniunea Europeană se uită la noi şi spune „Sunteţi fraieri – ca să mă exprim pe româneşte – că nu fructificaţi avantajul pe care vi-l dăm, să aveţi judeţe mai mari, ca să aibă capacitatea ca ele singure să atragă banii europeni, să nu mai mergeţi prin mecanismul birocratic de la Bucureşti, din capitala ţării, ci să daţi posibilitatea acolo ca oamenii care cunosc cel mai bine problemele să aducă bani europeni.” Nu facem asta, ne îngreunăm şansele de a aducere a banilor europeni în România.
Nu se poate privi la o dezvoltare rationala a Romaniei cu unitati administrative atat de mici, iar modul cum se utilizeaza banii europeni pe proiecte foarte mici in interiorul unui judet nu este nimic altceva decat ineficienta utilizarii banilor europeni (VEZI Cazul Dragnea, presedintele CJ Teleorman, din cauza caruia Romania ar putea plati foarte scump: suntem in pericolul sa pierdem 750 de milioane de euro din banii de la UE).
Un exemplu: infrastructura judeteana de drumuri este pur si simplu fracturata daca vedem proiectele care au fost aprobate si sunt in derulare.
PDL va sustine orice propunere care ar veni pe o reorganizare a judetelor, a teritoriului in 8 judete, actualele regiuni de dezvoltare economica. Asta insa va implica o foarte puternica descentralizare, in asa fel incat omul de la municipiu, de la comuna sa nu mai aiba nevoie de avize de la judet.
OBIECTIVUL TREBUIE sa fie
Parteneriatul PDL-UDMR merge mai departe. De reţinut: preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a repetat faptul că UDMR NU se va retrage din coaliţia majoritară. Polemica, firească, dintre cele două partide, este ca o furtună dintr-un pahar cu apă. PDL va continua discuţiile cu UDMR, pe bază de argumente.
NU ne vor opri din acest demers nici organele de propaganda ale socialistilor, Realitatea TV si Antena 3, nici calomniile televizate ale subalternilor politici ai lui Ponta si Antonescu, nici reprosurile comunistoide ale lui Ion Iliescu, patronul socialistilor.
