Fosta stareță a unei cunoscute mănăstiri, originară din Botoșani, a trecut la cele veșnice. Este vorba despre maica Onufria Nechifor, de la Mănăstirea Văratic, care s-a născut în comuna Frumușica. Aceasta a trecut la cele veșnice marți, 20 iunie, iar vineri, 23 iunie, va fi înmormântată.
Potrivit Basilica.ro, monahia Onufria Nechifor s-a născut în ziua de 24 septembrie 1933, din părinții Gheorghe și Maria, în satul Boscoteni, pe meleaguri botoșănene, fiind al cincilea copil din cei șase, primind la Botez numele Ana.
A intrat în mănăstire la vârsta de 12 ani și, în scurt timp, descoperindu-i-se darul muzical, a primit de la Părintele Nicodim Măndiță canonul de a „să nu mai cânte orice, îndemnând-o să nu imite păsările, pentru că nu au grai, ci cântările bisericești, care-l înalță pe om spre Dumnezeu”, scrie ierarhul.
În perioada Decretului din 1959, a fost trimisă la via mănăstirii de la Cotnari, unde a rămas împreună cu altă maică, pentru o perioadă. Întoarsă la mănăstire, a urmat cursuri de ghizi-muzeografi și a deprins noțiuni de limbă franceză și germană, mai scrie Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
A fost călugărită în 1974, imediat ce s-a putut în noul context politic.
După călugărie, a avut diferite ascultări în mănăstire, printre care și cea de profesoară de muzică psaltică, dirijoare de cor, ghid la muzeu și, timp de șapte ani, și stareță a Mănăstirii Văratec (1995 – 2001).
„Înainte de a primi ascultarea de stareță, maica Onufria a fost în mod deosebit preocupată de muzică, atât în cadrul coralei, cât și la strana mănăstirii. Întrucât cunoștea bine psaltichia, le-a ajutat pe multe surori și maici, exersând cu acestea în particular”, menționează ierarhul.
În funcția de stareță, „s-a ostenit mult, punând accent pe rugăciune și liniște”, mai menționează Preasfinția Sa. Adesea conducea strana, iar, când i se părea că nu sună bine corul sau partitura era mai grea, „părăsea strana stărețească, cu bastonul în mână, mergea în cafas, lua diapazonul, dirija, iar cântarea se derula frumos, lin și melodios”.
Când se apropia pomenirea Sfântului Onufrie, maicile din obște doreau să-i facă daruri maicii starețe, flori sau diferite obiecte vestimentare. Odată, maica le-a spus: Nu sunt importante darurile, mai importantă este participarea la Sfânta Liturghie!
„În contextul «Anului omagial al pastorației persoanelor vârstnice» și al «Anului comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești», evocarea maicii Onufria Nechifor, prin aceste rânduri despre viața și lucrarea sa, reprezintă o datorie și o smerită pagină de recunoștință adusă unei călugărițe exemplare, fostă stareță a Văratecului, bună cunoscătoare a muzicii bisericești și dirijoare de cor, care și-a închinat viața slujirii Bisericii lui Hristos și constituie o exemplară mărturie de ascultare, răbdare și jertfă pentru monahii mai tineri”, încheie Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
