„Șotron”, o grădiniță din județul Botoșani, are o tradiție de peste 25 de ani în aplicarea unui sistem educațional nemțesc, numit Planul Jena. Preșcolarii sunt învățați aici ce înseamnă respectul, responsabilitatea, spiritul critic și de inițiativă.
Planul Jena este un sistem educațional apărut în anul 1920 în Germania, conceput de pedagogul german Peter Petersen și aplicat în premiră în anul 1924 la Universitatea din Jena. Acest concept pedagogic face parte din așa-numita reformă educațională de la începutul veacului XX, alături de pedagogia Montessori, Planul Dalton sau Waldorf, prin care se încerca schimbarea paradigmei în învățământ și centrarea intereselui pe elev. Planul Jena a fost implementat cu succes în Germania, dar a ajuns și în România chiar la începutul anilor ‘90.
Una dintre primele unități de învățământ și singura, de altfel, din Moldova, care a ales ca alternativă educațională Planul Jena a fost grădinița „Șotron”, din municipiul Botoșani. „Cu peste 25 de ani de experiență, grădinița botoșăneană are deja tradiție în sistemul educațional Planul Jena, fiind cooptată în Planul Jena încă din anul 1995. Motivul pentru care a fost aleasă această alternativă educațională este fiindcă vine clar în sprijinul familiei și al comunității”, spune directorul grădiniței, Adriana Avădăni.
„Jena înseamnă adaptarea la societate a copilului mic”
Grădinița „Șotron” se află pe Aleea Crizantemelor în municipiul Botoșani și dispune de un spațiu generos, cu încăperi largi, special amenajate pentru aplicarea Planului Jena, dar și un spațiu de joacă în aer liber. Principiile după care se ghidează educația la „Șotron” sunt, în general, respectul, independența, spiritul de inițiativă. Copiii sunt învățați de mici să-și manifeste libertatea, dar fără a o leza pe a celorlalți, le este încurajată inițiativa și imaginația prin joc și diferite activități. Propriu-zis, cei mici sunt învățați cum să se adapteze la societatea actuală și să devină membri utili ai comunității din care fac parte
„Jena înseamnă adaptarea la societate a copilului mic, parteneriate cu comunitatea, dar și orientarea în mediul înconjurător. Învață respectul pentru ceilalți, învață cum să aibă spirit de inițiativă și cum să-și manifeste aptitudinile în comunitate”, spune Adriana Avădăni, director, dar și profesor de învățământ preșcolar cu mare experiență în Planul Jena.
În plus, multe dintre aceste activități se bazează pe experiența directă în mediul înconjurător.
„Am dus copiii, de exemplu, pentru diferite activități, la ferme. Să vadă prin experiență directă cum se comportă animalele, modul lor de viață”, adaugă Adriana Avădăni.
Mai mult, copiii învață să se autoevalueze. La fiecare sfârșit de săptămână, este o evaluare, prin joc a lucrurilor învățate pe parcursul a cinci zile. „Recapitulăm tot ceea ce am învățat. Și este foarte important că ei învață să se autoevalueze, să vadă ce au învățat, ce au reținut. În plus, vedem și noi ce metode putem aborda ulterior”, spune Lavinia Parasca, educator.
Copiii, organizați după model familial
O altă caracteristică importantă a Planului Jena, la grădinița „Șotron” este faptul că cei mici învață să trăiască după model familial. Adică, nu există grupa mică, mijlocie sau mare.
„Trăiesc după model familial. Cei mari îi sprijină pe cei mici, iar cei mici copiază comportamentele dorite ale celor mai mari și se adaptează foarte ușor la viața de grup”, adaugă Avădăni.
În județul Botoșani, mai există o singură grădiniță care aplică Planul Jena, în localitatea Vlădeni, potrivit adevarul, ro.
