Coordonatorul zonal al Departamentului ITP din cadrul RAR lua bani, dar şi carne de porc sau miel pentru a închide ochii la zecile de maşini care erau lăsate să circule fără să fi trecut măcar prin staţia ITP ori pentru a „ajuta” la trecerea unui examen. Acuzaţiile aduse de denunţătorii botoșăneanului Dragoș Mandache au condus la o anchetă cuprinsă de procurorii DNA în 19 volume.
Potrivit Ziarul de Iași, rechizitoriul este dedicat acţiunilor a doar câtorva oameni, dar imaginea creată de anchetatori este cea a unui singur tentacul al caracatiţei din sânul RAR. Reţeaua încălca legea cu nonşalanţă, dar şi acoperea cu grijă urmele acţiunilor. Mandache riscă până la 10 ani de închisoare, dar procurorii îi impută şi cheltuieli judiciare de 28.674 lei. Acestea acoperă în principal salariile anchetatorilor, dar şi costul a 6.004 coli de hârtie A4 sau a celor 19 perechi de coperte de carton ale dosarului.
Ancheta care l-a adus pe Dragoş Mandache în faţa judecătorilor Tribunalului ieşean a pornit de la un alt dosar, care îi viza pe un inspector şi un tehnician mecanic din cadrul unei staţii IPT din Bârlad, Ionuţ Verman şi Cosmin Daogaru. Alături de alţi angajaţi ai staţiei, aceştia efectuau inspecţii tehnice periodice fără a vedea măcar maşina căreia îi permiteau să meargă pe şosele sau închizând ochii la defecţiunile constatate. Pentru autoturismele care treceau prin staţia ITP precum cuţitul fierbinte prin unt, se percepea o „taxă” de 250 de lei pentru maşinile aflate în ţară sau de 150-250 euro, în funcţie de tonaj, pentru cele aflate în străinătate. Pentru a nu avea probleme, inspectorii ITP „ungeau roţile” la RAR Vaslui. Tocmai pentru a combate astfel de situaţii, la nivel regional, RAR dispune de un departament specializat însărcinat cu urmărirea modului în care se efectuează la nivel local inspecţiile tehnice. Şeful departamentului era Dragoş Mandache. El ar fi trebuit să fie incoruptibilul care să dea în vileag aranjamentele locale făcute de cei 8 inspectori şi funcţionari vasluieni. Pentru a-şi asigura un tratament mai blând din partea anchetatorilor şi posibilitatea unei pedepse mai uşoare în instanţă, Verman şi Daogaru au devenit din inculpaţi, denunţători. Pe baza acuzaţiilor aduse de cei doi, procurorii DNA au construit rechizitoriul care îl viza pe Mandache. Au fost documentate de procurori doar trei situaţii în care acesta ar fi luat mită, dar ele au fost suficiente pentru ca coordonatorului zonal al Departamentului Inspecţii Tehnice Periodice să fie trimis în judecată pentru luare de mită şi luare de mită în formă continuată. Luarea de mită este pedepsită de lege cu 2-7 ani de închisoare. Forma continuată a faptei duce la un supliment de 3 ani de detenţie la condamnare.
În postul ocupat la RAR Iaşi, Mandache răspundea de procedurile operaţionale ale RAR şi de redactarea instrucţiunilor de lucru pentru a asigura supravegherea eficientă a tuturor staţiilor ITP din judeţele arondate. Teoretic, procedura de lucru era infailibilă. Fiecare autoturism căruia i se făcea inspecţia tehnică era trecut într-un registru. Prezenţa fizică a maşinii în staţia ITP era controlată cu ajutorul unor camere video astfel poziţionate încât să fie vizibile marca şi numărul de înmatriculare. Sistemul putea fi însă fentat, iar Verman afirmă în denunţul său că acest lucru s-a întâmplat la aproximativ un an după ce Mandache îşi preluase funcţia şi la iniţiativa acestuia. Pe urmă, treaba a mers ca unsă.
La începutul lui decembrie 2019, la RAR a fost făcută o sesizare care acuza că la staţia RAR Ana Autocenter SRL din Bârlad inspecţiile tehnice erau făcute doar formal. Unele autoturisme aveau defecţiuni grave, altele nici măcar nu intraseră în staţie. La sesizare a fost anexată o listă ce cuprindea numerele de înmatriculare a 45 de vehicule, dintre care 18 primiseră viza fără a trece prin staţie. Pe 9 decembrie, sesizarea a ajuns la Mandache. În aceeaşi zi, el l-ar fi sunat pe Verman, chemându-l la o întâlnire la Iaşi. Conform rechizitoriului, discuţia dintre cei doi a fost departe de cum ar fi trebuit să sune conversaţia dintre cel prins cu ocaua mică şi supraveghetorul său. Dimpotrivă, Mandache l-ar fi instruit pe Verman cu privire la ce are de făcut pentru a scăpa basma curată. Inspectorul ITP trebuia să facă rost de la rude sau prieteni de automobile de aceleaşi mărci cu cele menţionate în sesizare. Apoi, să le înlocuiască numerele de înmatriculare cu altele false, făcute din plastic, care să se potrivească cu cele din sesizare. În continuare trebuia să facă fotografii antedatate, pentru a demonstra că maşinile trecuseră prin staţie în zilele menţionate în registre. Totuşi, prezenţa fizică a maşinilor în staţie putea fi controlată cu înregistrările camerelor video. Soluţia a fost simplă: unitatea DVR trebuia să ardă, convenabil. Preţul „consultanţei de specialitate” a fost stabilit la 10.000 de euro. Scump, dar cheltuielile se puteau amortiza repede, aşa că Verman s-a conformat. Pe 12 decembrie, a predat fotografiile pe care apucase să le facă şi a plătit o primă rată, de 2.000 de euro. Diferenţa trebuia achitată în decurs de o lună.
Pe 16 decembrie 2019, Mandache descindea la Bârlad, pentru a verifica situaţia prezentată în sesizare. A consemnat olograf „S-au verificat capturile foto în urma reclamaţiei care sunt conform procedurilor”. Două zile mai târziu, Verman i-a trimis patru versiuni ale procesului-verbal de constatare a nefericitului incident în urma căruia înregistrările video fuseseră pierdute, pentru a o alege pe cea mai potrivită. În aceeaşi zi, Mandache şi-a întocmit referatul în urma acţiunii de control. Atât cât se putuse verifica, sesizarea nu se confirma. Pentru patru vehicule nu existau fotografii, din cauza DVR-ului distrus, dar nu era cazul să se propună vreo sancţiune. De fapt, au menţionat procurorii, lipseau cel puţin 16 seturi de fotografii. Verman nu reuşise să găsească destule maşini corespunzătoare. Pentru autenticitate, în referatul întocmit de Mandache erau menţionate numele unor inspectori tehnici din cadrul Ana Autocenter SRL. Aceştia nu mai lucrau însă acolo, deci un eventual telefon de verificare n-ar fi dus la niciun rezultat. Pe 22 decembrie, Verman a mai plătit o rată de 3.000 de euro din şpagă, într-o benzinărie din Bucium. În ianuarie 2020, a plătit şi restul de 5.000 de euro.
Conform procurorilor, era doar începutul unei fructuoase colaborări. Rechizitoriul lasă să se înţeleagă existenţa unor plăţi periodice pe relaţia Bârlad-Iaşi, Verman şi Mandache ajungând la o relaţie aproape prietenească. A doua faptă pentru care procurorii au strâns probe au vizat însă alt aspect. La fiecare doi ani, inspectorii ITP trebuie reatestaţi, în urma unui examen. În ianuarie 2021, pentru Verman se împlinea sorocul. S-a consultat cu Mandache, care l-a asigurat că se rezolvă, contra sumei de 1.000 de euro. În sala de examen, Verman urma să găsească pe foile de hârtie ale testului, un pix. Pe acesta trebuia să-l folosească pentru a-şi trece datele personale. Apoi, urma să lase foile goale, răspunsurile la testul grilă urmând să fie bifate de Mandache. Iniţial, „afacerea” nu a mers. În sala de examen se mai aflau doi inspectori. Verman a completat 10 din cele 50 de răspunsuri şi a predat foaia. Mandache nu a avut posibilitatea să completeze răspunsurile corecte. S-a rezolvat însă pe 19 ianuarie, când Verman s-a prezentat pentru retestare. După examenul luat cu succes, Mandache i-ar fi spus că dacă mai ştie pe cineva care are nevoie de astfel de ajutor, tariful este acelaşi.
Verman a ţinut minte, atunci când un alt inspector, C.T., trebuia să-şi ia atestatul. Acesta avea emoţii că trebuie să dea examenul la Brăila, cu un examinator pe care nu îl cunoştea. Cumva, Verman a reuşit să mute testul la Iaşi. Apoi, a luat legătura cu Mandache, care i-a spus că îl aşteaptă personal cu banii. Nu trebuia să vină C.T., pe care nu-l cunoştea. Mandache l-a aşteptat în seara de 8 februarie 2021 în maşină, în zona Şorogari, unde locuia. Verman i-a dat mia de euro, iar C.T. a predat foaia goală şi a luat atestatul. O lună mai târziu, acesta a vrut să se autorizeze pentru încă o categorie. S-a rezolvat şi asta.
Tot la începutul lui 2021, Verman a fost nevoit să mai apeleze o dată la serviciile lui Mandache. Circula zvonul că Mandache ar fi închis o staţie ITP din Vaslui, motiv pentru care Marian Ursache, inspector în cadrul RAR Vaslui, era „morcovit”. L-a prevenit pe un alt inspector ITP, Andrei Năstasă de situaţie, iar acesta i-a pus în vedere lui Verman să pună în funcţiune camerele de filmat şi standul de frânare, conform procedurilor. De acesta din urmă răspundea Năstasă, dar acesta nici nu ştia cum funcţionează, deşi lucra în cadrul staţiei de o jumătate de an. A urmat un nou drum la Iaşi pentru Verman şi o întâlnire cu Mandache. Acesta i-a cerut să rezolve problema standului nefuncţional, dar i-ar fi spus să stea liniştit. Urma să-l trimită la monitorizarea de fond pe Ursache, iar acesta trebuia să constate că totul este în regulă. A cerut însă pentru aceasta 2.000 de euro. Pe 19 februarie avea loc o nouă întâlnire în maşină, pe Şorogari, iar Verman i-a înmânat lui Mandache 10.000 de lei. Ca să strângă banii, Verman a trebuit să renunţe la cumpărarea unei cantităţi de vin pe care o avea în vedere. Conversaţia telefonică în care se plânge de acest lucru este şi ea consemnată în dosarul pe care magistraţii Tribunalului îl vor analiza pe 10 mai.
Urmează şi alte dosare
Pistele pe care au mers procurorii în anchetă au fost mult mai numeroase, dar nu toate afirmaţiile făcute de denunţători s-au regăsit în rechizitoriu. Verman declarase că Mandache i-ar fi pretins 1.500-2.000 de euro lunar pentru a nu-i anula certificatul de atestare şi pentru a nu închide staţia ITP din Bârlad. Verman ar fi acceptat şi, în perioada 2017-2020, i-ar fi dat banii ceruţi, precum şi carne de miel şi porc. În acest mod, se asigura că nu vor fi constatate abateri în urma controalelor periodice. Cei 10.000 de euro pretinşi pentru „soluţionarea” sesizării fuseseră un supliment. În septembrie 2018, Mandache ar fi pretins şi primit 4.000 de euro pentru a-i permite lui Verman să se folosească de ştampila administratorului Ana Autocenter. Aceste acuzaţii fac obiectul altor două dosare aflate în lucru la DNA.
