Copălău este un mic sat din judeţul Botoşani, aflat la 24 km de reşedinţa de judeţ. Pe raza acestei localităţi putem admira vulcani noroioşi. Sunt foarte puţin cunoscuţi. Printre legendele vechi privind puterea malefică a vulcanilor noroioși de la Cotu- Copălău: boieri înghițiți spre fundul pământului cu tot cu cai și trăsură, circulă și alte mituri privind pădurea de la Budulaha. Cei superstițioși spun că întreaga pădure este atinsă de necurat.
„Aici s-ar întâmpla fenomene paranormale”, spun localnicii.
„Oamenii și-ar pierde mințile și ar rătăci cu lunile prin pădure fără să știe unde se află. Sunt alții care ar fi dispărut fără urmă în veacurile trecute, relatează bătrânii satului. Sunt numeroase povești din zonă care au fost transmise din generație în generație de bunici și străbunici”, spune un localnic care a auzit aceste povești, deși nu le crede în totalitate.
„Ştiu de povești de astea. Că dacă intri în pădure sunt duhuri care te fac să rătăcești calea sau să te afunzi în smârc. Babele mai spuneau că acolo-i poarta iadului”, mai spune localnicul.
Dincolo de legende și superstiții, misterioasele smârcuri ale sătenilor din Copălău sunt pentru oamenii de știință niște vulcani noroioși. O forță gazoasă venită din măruntaiele pământului, care aruncă la suprafață noroi și apă. Vulcanii noroioși de la Copălău sunt asemănători celor din județul Buzău, dar mult mai mici. Aceștia au intrat în atenție în anii ’ 50, când profesorii botoșăneni de geografie își duceau elevii pe câmpurile din Copălău să le arate aceste creații ale naturii. Pe atunci erau spectaculoși, noroiul și apa ieșeau cu putere la suprafață. Aceștia s-au format în urmă cu aproximativ 3.000 de ani în urmă.
„Ieșirea gazelor din subsol la suprafață determină deplasarea apei în adâncime și antrenarea particulelor argiloase și nisipoase din straturile de rocă. Rezultă un noroi, mai mult sau mai puțin vâscos care se ridică prin crăpăturile ce taie straturile și care o dată ajuns la suprafață se revarsă creând în timp un relief specific”, spune Mihai Poclid în lucrarea sa „Județul Botoșani în 2012- Monografie geografică”.
Sursa: Ionuț Haidău
