În municipiul Botoșani înlocuitul pavelelor a devenit „sport” local încă din anul 2008. Pe una dintre cele mai circulate zone din oraș se înlocuiesc pavelele aproape anual. Multe soluții tehnice ales de-a lungul timpului s-au dovedit absurde și costisitoare.
Bulevardul Mihai Eminscu este una dintre cele mai circulate artere rutiere și pietonale din municipiul Botoșani. Este, de altfel, și una dintre zonele urbane cele mai vechi ale Botoșaniului, amenajată încă de la începutul secolului al XIX-lea având o lungime de peste 4 kilometri.
Pe acest bulevard, administrația publică locală din Botoșani, practică o „paveliadă” intensă încă din anul 2008. Pe scurt, se montează și se scot, des, pavelele de pe trotuar și carosabil. Asta se întâmplă aproape an de an. Explicațiile sunt felurite, de la soluții tehnice neacceptate de la o administrație la alta și până la deteriorarea pavelelor deja existente.
De la pavele amprentate la granit chinezesc
Epopeea pavelelor a început la Botoșani în anul 2008, atunci când propriu-zis au început lucrările serioase de reamenajare a bulevardului Mihai Eminescu. Mai precis, trotuarele bulevardului au fost amenajate cu pavele din beton amprentat. Culmea, pavelele din beton amprentat nu au rezistat nici măcar primei ierni, adică s-au stricat după numai câteva luni.
Firma care a executat lucrările a intrat în faliment așa că nimeni nu a mai reparat bulevardul. Practic, cei 8.8 milioane de lei cheltuiți pe pavelele care nu au rezistat nici măcar un an, au fost aruncați pe apa Sâmbetei.
A urmat o nouă operațiune. De data aceasta a fost adus granit din China, pentru a fi montat pe toată lungimea bulevardului. S-au cheltuit încă 450.000 de lei pentru noile pavele.
Nici acestea nu au rezistat mai mult de 12 luni. În fiecare an, pavelele stricate erau înlocuite cu altele noi prin programul de întreținere străzi. Se estimează că numai până în 2018, s-au cheltuit în jur de 9 milioane de lei cu pavelele de pe bulevard.
Granitul a făcut loc pavelelor 3D
La Botoșani din 2012 până în prezent, administrația locală s-a schimbat de două ori, în urma alegerilor locale. Iar pavelele odată cu ele. În anul 2019, pavelele montate pe carosabil cu aproximativ 10 ani în urmă erau scoase și înlocuite cu asfalt. Evident, pe cheltuiala Primăriei Botoșani.
În anul 2021, pavelele din granit de pe bulevard au fost înlocuite. De această dată cu pavele 3D. Înlocuirea celor din granit era justificată pentru că bulevardul arăta ca după bombardament, cele din granit fiind prea deteriorate. Pavelele 3D trebuia să creeze, așa cum spune și denumirea lor, un efect tridimensional. „Va fi o lucrare frumoasă și durabilă”, preciza în 2021, primarul Cosmin Andrei.
Povestea pavelelor nu s-a oprit însă aici. Și în prezent, pe bulevardul Mihai Eminescu se înlocuiesc pavele și borduri. Toată zona pietonală, pe tronsoane s-a transformat iarăși în șantier.
De această dată reprezentanții municipalității spun că înlocuiesc pavelele stricate cu altele noi. Operațiunile sunt însă de anvergură. Sunt scoase efectiv toate pavelele de pe trotuare, sunt sortate cele care încă mai sunt în stare bună și se trece la refacerea trotuarului. Pavelele bune sunt puse la loc, iar cele stricate înlocuite. La fel și bordurile.
Toate aceste lucrări sunt executate de o firmă privată care are contract cu Primăria, pe patru ani, pentru repararea străzilor, inclusiv a trotuarelor pavelate. Valoarea contractului, pentru perioada menționată, este de 47 de milioane de lei.
Localnicii spun că sunt sătui de șantierele fără de sfârșit și de cheltuirea fără rost a banilor publici. „Uneori am impresia că povestea asta cu pavelele nu se va mai termina niciodată. Cred că de acum 10-15 ani se tot scot și se pun pavele”, precizează o botoșăneancă care locuiește într-un bloc de pe bulevardul Mihai Eminescu.
Sursa: adevarul
Aceasta este filosofia autoritatilor publice. Banii publici trebuie sa se miste, sa fie cheltuiti. Dupa noi potopul. Nu ne intereseaza ce se va intampla. Altii de dupa noi sa se descurce. Dirigintii de santier, inginerii din primarie, politia economica, Inspectia constructiilor se integreaza si ei prin pasivitate. Rezultatele sunt dezastruoase. Mari fonduri publice irosite periodic pe lucrari care nu sunt durabile.