Anchetă România, te iubesc! Cum au fost cheltuiți banii europeni în pandemie în județul Botoșani și ce firme au câștigat bani grei de pe urma acesteia

ProTV a difuzat, duminică, în cadrul emisiunii Romania, te iubesc! o anchetă despre cum au fost cheltuiți banii europeni în pandemie în județul Botoșani și ce firme au câștigat bani grei de pe urma acesteia.

Pandemia paralelă, partea a II-a. Ajungem și în Moldova. În Iași, unele primării au ajuns să dea mai mulți bani pe consultanță decât pe produsele cumpărate în urma ei.

În Botoșani am găsit mai multe comune conduse de primari din același partid cu caiete de sarcini trase la indigo și porți de măsurare a temperaturii cu recunoaștere facială. Toate luate de la aceeași firmă.

Mergem mai depare, spre nordul Moldovei. Suntem în comuna George Enescu din Botoșani. Aici, Primăria a cheltuit, în noiembrie, anul trecut, 155.000 de euro pe echipamente sanitare.

Paul Angelescu: Poarta, termometrele, vă mai sunt folositoare acum?

Tony Bogdan Murariu, primarul comunei George Enescu: „Oarecum, ce să mai zic”.

Paul Angelescu: Ce faceți cu ele?

Tony Bogdan Murariu, primarul comunei George Enescu: „Sunt montate la școli și detectează temperatura copiilor care au temperatură”.

Pandemie de risipă în Primăria din comuna George Enescu

Pe ușa de la intrare găsim două afișe pentru proiecte din fonduri europene. Școala a primit o dată măști și echipamente de protecție, în timpul pandemiei, prin inspectoratul școlar, și încă o dată, după pandemie, de la Primărie.

Proiectul a fost gândit mai ceva ca pentru un spital. Primăria a cumpărat atât porți pentru detectarea temperaturii, cât și termometre electronice, cu care le mai ia o dată temperatura copiilor câțiva metri mai încolo, la intrarea în clasă.

Un angajat e chemat să mute repede lăzile și covoarele depozitate în interiorul porții. Poarta este, de fapt, un cadru metalic acoperit de o prelată de plastic, cu sigla Guvernului României, la care se atașează un dispozitiv electronic de măsurare a temperaturii. Mai precis, 7.100 de euro bucata. Am luat legătura cu administratorul firmei, care a furnizat dispozitivul electronic. Ne-a spus că l-a vândut cu 1.500 de euro. Ceea ce înseamnă că, prelata și cadrul metalic, au costat 5.600 de euro. Produsele au fost livrate de trei firme din Dorohoi, una dintre ele înființată în 2022, care au același acționar, pe Dănuț Adrian Grădinariu.

Dănuț Adrian Grădinariu, administratorul firmelor: „Am vorbit cu furnizorul și echipamentul costă 1.500 de euro. Eu am dat mai mult”.

Paul Angelescu: Cât ați dat pe el?

Dănuț Adrian Grădinariu, administratorul firmelor: „Am dat mai mult, atât pot să vă spun”.

Paul Angelescu: Cum a ajuns să coste 30.000 de lei, plus TVA, o poartă care e, de fapt, un cadru metalic plus un echipament electronic?

Dănuț Adrian Grădinariu, administratorul firmelor: „Este conform cerințelor caietului de sarcini. Cineva a făcut un proiect, o firmă de consultanță, ce scrie în proiectul respectiv s-a respectat caietul de sarcini”.

Aceleași trei firme au câștigat licitații similare cu mai multe primării PSD din județ. Atât la comuna George Enescu, cât și la o parte din celelalte primării PSD din Botoșani, am găsit caiete de sarcini identice. De exemplu, toate au simțit nevoia unei porți de detectare a temperaturii umane, care să aibă o bază de date cu până la 50.000 de imagini și identificare biometrică, să aibă lentile fixe duble de minim șase milimetri, și să aibă același tip de afișare cu scanare progresivă. Furnizorul spune că nu e vorba de contracte cu dedicație.

Dănuț Adrian Grădinariu, administratorul firmelor: „Nu a fost achiziție directă, a fost o licitație publică, unde fiecare societate putea participa la o licitație”.

Primăria George Enescu a luat consultanța de la Proteus Nord Consulting, o firmă din Botoșani care îl are acționar pe Mihai Florin Trofinov, fost membru PSD și fost subaltern al lui Cristian Nistor, actualul administrator public al județului Botoșani, numit de PSD. În perioada 2020 – 2023, firma Proteus Nord Consulting a câștigat 60 de contracte de consultanță prin atribuire directă. 58 dintre ele sunt cu primării din Botoșani, conduse de primari PSD.

Paul Angelescu: Există vreo legătură între apartanența dumneavoastră din trecut la PSD și obținerea contractelor numai cu primarii PSD?

Mihai Florin Trofinov, acționarul unei firme de consultanță: „Ce pot să vă zic eu, că noi lucrăm atât cu persoane publice, cu primarii, cât și cu privați. 80% din activitatea noastră se desfășoară cu mediul privat”.

Paul Angelescu: Toate caietele de sarcini sunt similare pentru produsele sanitare?

Mihai Florin Trofinov, acționarul unei firme de consultanță: „Ce pot să vă zic e că nu m-am ocupat eu de partea de achiziții. Firma pe care o administrez eu. Numai consultanța”.

Paul Angelescu: Câștigătorii cum au fost selectați, tot de consultant sau de către echipa din cadrul primăriei?

Tony Bogdan Murariu, primarul comunei George Enescu: „Tot de către consultant”.

Paul Angelescu: Adică ei au luat de la început până la finalizarea proiectului?

Tony Bogdan Murariu, primarul comunei George Enescu: „Obligatoriu”.

Pentru majoritatea proiectelor din acest reportaj, primăriile și-au achiziționat consultanța la sfârșitul lui 2020 sau începutul lui 2021. Primarul comunei George Enescu spune că au trimis proiectul la Minister pentru aprobare la începutul lui 2021, însă contractul de finanțare a fost semnat abia în ianuarie 2022, un an mai târziu. Birocrația din Minister este unul din motivele pentru care mii de primării își cumpără acum, și nu în pandemie, echipamentele de combatere a pandemiei.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „A stat cinci luni dosarul la Minister, a stat un an dosarul la Minister”.

Marcel Boloș a fost prima oară ministru până în decembrie 2020. Programele inițiate de el, au fost preluate din mers de Cristian Ghinea. Acesta spune că s-a trezit cu mii de proiecte trimise de spitale și primării la evaluat, într-o direcție care n-avea suficienți oameni.

Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene: „Domnul Boloș, în primul său mandat, a promis ca lăutarii banii ăștia. Practic, la orice problemă, apărea domnul Boloș, se oferea imediat: rezolv eu pe fonduri europene. Când am ajuns eu la Minister, aceste promisiuni erau în aer. Am transfermat 30 de oameni de la alte structuri ale Ministerului, pentru a mări capacitatea de evaluare”.

Majoritatea comunelor din România nu au personal pregătit să facă proiecte europene, și apelează la consultanți. De multe ori, aceștia sunt plătiți doar dacă proiectele sunt duse la bun sfârșit și primăriile cumpără produsele pentru care au fost făcute proiectele. Comuna Probota din Iași a plătit 6.600 de euro pe consultanță ca să cumpere bunuri de 5.500 de euro. Viceprimarului Marinela Boca nu-i vine să creadă.

Marinela Boca, viceprimar Probota: „N-are cum să fie ce spuneți dumneavoastră, cu suma. Adică suma de la proiect să fie banii încasați în proiect, să fie mai mic decât cea dată pe consultanță”.

Se duce, totuși, să verifice cu colegii.

Marinela Boca, viceprimar Probota: „Aia e valoarea pe care o spuneți. El a fost estimat, dar la numărul nostru de elevi așa a ieșit. Da, aveți dreptate. Da, am înțeles ce spuneți dumneavoastră, dar noi n-aveam cum să știm de la început. Noi am spus că trebuie să folosim banii aceștia din afară. Că toată lumea se plânge că nu se accesează. Nu aveam de unde să știm că o să ajungem la valoarea asta”.

Paul Angelescu: E eficientă cheltuiala asta, în condițiile astea?

Marinela Boca, viceprimar Probota: „Dacă facem raport din ce spuneți dumneavoastră, logic, matematic, ar ieși că nu. Noi suntem o primărie mică, noi avem foarte puțini angajați, noi fară consultant nu putem implementa proiectele astea”.

Comuna a luat consultanță de la firma Riva Systems. I-a plătit 10.000 de lei din fonduri proprii, ca să le scrie proiectul și să-l trimită pentru aprobare la Minister. Apoi, încă 18.000 de lei din fonduri europene, ca să-l implementeze, adică să cumpere produsele.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „Dacă tu cumperi echipamente de 20.000 de lei, la ce îți trebuie consultanță? Nu prea văd rostul consultantei și de ce nu a reziliat contractul. Nu-l lași să se ducă până la bun sfârșit și finalitatea lucrului să fie echipamente de 20.000 de lei. Mi se pare ilogic”.

Paul Angelescu: Asta se întâmplă acum, în perioada asta, când tot prelungiți.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „Repet, aceste lucruri țin de buna chiverniseală a banilor, la nivel de beneficiari”.

Riva Systems, o firmă cu șase angajați, care a câștigat aproape 600 de contracte în valoare de peste 20 de milioane de lei

Astfel de situații ilogice se tot întâmplă în toată țara, inclusiv la altă primărie, care au luat consultanță de la Riva Systems, o firmă cu șase angajați, care, în perioada 2020 – 2022, a câștigat prin atribuire directă de la primăriile din nordul țării, aproape 600 de contracte în valoare totală de peste 20 de milioane de lei.

Paul Angelescu: Cum se gestionează profesionist 600 de contracte cu șase angajați?

Dragoș Cristian Nicolae, acționar al firmei Riva Systems: „Dar nu cred. Sunt contracte care sunt în derulare. Sunt contracte care durează 5-7 ani”.

Peste 100 dintre ele sunt pentru achizițiile pe fonduri europene, pentru combaterea Covid. Gabriel Gachi de la Reporteris este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști de investigații din zona Moldovei.

Gabriel Gachi, jurnalist „Reporteris”: „Acționarii Riva sunt doi tipi relativi tineri. 30 și ceva de ani, apăruți de nicăieri”.

Dan George Calance și Dragoș Cristian Nicolae au candidat la alegerile parlamentare din 2016 din partea ALDE, însă nu au prins locuri eligibile.

Gabriel Gachi, jurnalist „Reporteris”: „Ei formează în jurul Riva și a altor băieți deștepți, cum i-am numit, ai consultanței pe primăriile comunale, un ghem de interese transpartinic. Riva Systems a avut o evoluție fulminantă, iar cei care documentează genul acesta de business de consultanță în domeniul public, știu foarte bine cât de greu e să obții atât de rapid acordul unui număr atât de mare de instituții publice”.

Paul Angelescu: Are legătură succesul pe care îl aveți în obținerea contractelor prin atribuire directă, că ați făcut parte din lumea politică?

Dragoș Cristian Nicolae, acționarul firmei Riva Systems: „Nu, are legătură cu profesionalismul cu care lucrăm. Dacă primăria renunța la achiziție, firma de consultanță nu-și mai primea cei 18.000 de lei din bani europeni. O recunoaște chiar patronul”.

Paul Angelescu: Își făcea primăria banii dacă nu se făcea achiziția sau nu?

Dragoș Cristian Nicolae, acționarul firmei Riva Systems: „Nu, nu îi primea dacă nu se făcea achiziția, dacă nu se finaliza proiectul. Ministrul spune că primăriile puteau renunță în 2022 la proiecte fară să fie penalizate că nu le duc la bun sfârșit. Mai bine decât să cumpere de care nu au nevoie. Consultantul spune că primăria n-ar mai fi avut dreptul să acceseze alte fonduri europene daca nu ducea proiectul cu dezinfectanții până la bun sfârșit”.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „E caraghios să spui că ai nevoie de consultant. Cum explicăm faptul că o mare parte din ei nu au avut nevoie de consultanță”.

Paul Angelescu: Țin să vă contrazic.

Marcel Boloș: „Chiar nu cunosc detalii, că au ajuns să decidă că le trebuie consultant”.

 

Pandemia paralelă, partea a III-a. Alte sute de milioane de euro s-au dus în pandemie pe laptopuri, tablete și echipamente IT. Ele trebuiau să fie distribuite copiilor pentru școala de acasă, însă au ajuns după ce elevii s-au întors în clase.

În Botoșani, firma prefectului a câștigat contractul de dotare a școlilor de la primăria colegului său de partid, iar în Tulcea, o școală dintr-o zonă săracă, unde fiecare euro contează, a primit de două ori mai multe tablete decât are elevi. Așa a fost proiectul. Consultanța a fost dată de o firmă, la adresa căreia se afla un service auto.

Câți bani au primit primăriile ca să-și doteze școlile în pandemie

Prin intermediul aceleiași ordonanțe de urgență din 2020, primăriile au primit fonduri europene de peste 160 de milioane de euro, ca să-și doteze școlile cu tablete, laptopuri și alte echipamente IT, pentru școala de acasă. Și aici au fost întârzieri majore, iar o mare parte din echipamente au ajuns după ce copiii s-au întors în bănci. Printre beneficiari sunt inclusiv firmele unor politicieni. Ne întoarcem în Botoșani, în comuna Mihai Eminescu.

În aprilie 2022, primăria a cumpărat pentru școli laptopuri, camere web, proiectoare și table interactive în valoare de 100.000 de euro de la Firma Powerline SRL. Primăria este condusă de Verginel Gireadă, vicepreședinte PNL Botoșani. Firma Powerline are doi angajați și îi aparține prefectului Sorin Cornilă, celalalt vicepreședinte al PNL Botoșani.

Verginel Gireadă, primar Mihai Eminescu: „Nu a existat nicio discuție. La noi totul e transparent. Societatea care a avut cel mai bun preț… Societățile care au contestat, au pierdut în instanță. Dacă cineva invocă sau crede că există vreo, hai să-I spunem o mică, oricât de mică, hai să-i spunem strecurată în această achiziție, eu vă spun că n-a existat”.

În 2015, firma prefectului a apărut într-un dosar DNA. Procurorii susțineau că fostul președinte al Consiliului Județean, le cerea subalternilor să încredințeze direct contracte firmei actualului prefect, pentru montarea unor panouri cu mesajul „Cetățenii sunt sprijiniți de Președintele Consiliului Județean”.

Mergem la prefectură, unde prefectul are ședință cu ministrul și primarii din județ, pe tema digitalizării. În fața clădirii, pe un loc rezervat personelor cu handicap, găsim parcată mașina primarului Verginel Gireadă.

În perioada 2020 – 2022, cele două firme al prefectului Sorin Cornilă au primit, prin atribuire, 450 de contracte în valoare totală de 2,5 milioane de lei, majoritatea de la primării și instituții din județul Botoșani. Singura licitație la care a participat, a fost cea pe fonduri europene, unde firma concurentă care a câștigat contestația, s-a retras după ce Cornilă a ajuns prefect.

Sorin Cornilă, prefectul județului Botoșani: „Eu vă asigur că în toată activitatea mea sunt corect și tot ceea ce am făcut, sunt corect. Pentru că și eu ca și toată generația noastră, vrem să scăpam de stăpânii județelor, din județe la stăpân”.

De la primăria lui Verginel Gireadă, cu care spune că nu e tocmai în cele mai bune relații, prefectul a mai primit până acum alte contracte atribuite direct, în valoare de 189.000 de lei. Ultimul, de 33.000 de lei, în februarie.

Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu: „Păi, nu știu. Că dacă n-ar fi statul, multe firme romanești ar da faliment, pentru că cel mai mare investior în România este statul”.

În contractul pe fonduri europene, prefectul spune că are o marjă de profit de 30%. Cea mai scumpă a fost tabla inteligentă, pe care a cumpărat-o de la altă firmă din România care, la rândul ei, a importat-o din străinătate, și și-a pus o marjă de profit. Am încercat să găsim marca produsului, însă cutia a venit neinscripționată.

Proiecte eșuate

Ne mutăm în Tulcea, la Hamcearca, într-o zonă defavorizată, unde fiecare euro poate face o diferență. Școala a primit de două ori mai multe tablete decât are nevoie.

În decembrie 2020, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate a organizat o licitație uriașă din banii Ministerului Educației pentru 500.000 de tablete de la Orange și Vodafone, care urmau să ajungă în toată țara.

Odată cu tabletele, Guvernul a cumpărat și 24 de luni de internet de la cei doi operatori, deoarece elevii urmau să le folosească de acasă. Tabletele trebuiau împărțite de inspectoratele școlare județene, în funcție de acoperirea semnalului.

Pe lângă tabletele de la Guvern, primăria a cumpărat și ea tablete din fonduri proprii, până când fiecare elev a primit câte una, iar în 2022, a mai cumpărat încă un rând de tablete, de această dată pe fonduri europene, pentru că așa era proiectul.

Prin același proiect, școala a primit table inteligente, calculatoare, laptopuri și proiectoare, care îi sunt foarte utile, dar și camere web pentru a le monta pe calculatoarele care au venit cu propriile camere web.

De-a lungul anilor, direcoarea școlii din Hamcearca a depus eforturi mari să miște lucrurile în direcția bună. Elevii au mese calde, abandonul este scăzut și promovabilitatea ridicată. Școala avea internet, proiectoare și alte ehipamente IT, încă dinainte de pandemie. Cu ajutorul unor ONG-uri a mutat toaletele din curte în interiorul școlii, a făcut locuri de joacă și a înființat un laborator de informatică. În colțul sălii ne arată alt proiect eșuat de digitalizare în mediul rural. Revenind la proiectul pe fonduri europene, acesta i-ar fi fost mult mai util dacă cineva ar fi întrebat-o înainte ce mai are nevoie. L-am contactat pe primarul Ion Acceleanu să îi cerem detalii despre proiect.

Ion Acceleanu, primarul comunei Hamcearca: „Noi am cumpărat de forță majoră cu pandemia, pentru că elevii erau obligați să stea acasă. Ulterior a trimis și o parte de care am aflat după, de la inspectorat, nu știam, iar când s-a făcut acest proiect, a trebuit să fie conform ghidului. Dacă a venit pe fonduri și a fost conform ghidului iar consultantul a hotărât că alea sunt, vă dați seama că, la un medic mă duc eu să îi scriu rețetă”.

Consultantul este o firmă care își are sediul într-un service auto, dintr-o comună de lângă Brăila. Am încercat să aflăm cine a făcut proiectele.

O parte din primăriile care au luat consultanță de la aceeași firmă spun că sunt mulțumite de serviciile oferite, dar arată cu degetul spre birocrație pentru produsele livrate cu întârziere. La Târgu Neamț, primarul a așteptat peste un an semnarea contractelor de finanțare cu Ministerul. Materialele sanitare sunt încă în licitație, iar tabletele au sosit la sfârșitul anului trecut.

Vasilică Harpa, primarul orașului Târgu Neamț: „Până la sfârșitul anului 2022 a urmat acea procedură de achiziție și celalte proceduri. Am avut și contestație”.

Primele contracte de consultanță câștigate de service-ul auto au fost în 2019 pentru altă pandemie, cea de pestă porcină. În comuna Pomârla, din Botoșani, porțile de dezinfectare pentru peste, nu pentru Covid, au sosit anul acesta, la trei ani distanță, după ce pesta porcină s-a terminat. Primarul povestește prin ce a trecut.

Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla: „Pai până am obținut clarificare tehnică, ce sunt acele instalații de dezinfecție și cum lucrează efectiv, pentru că vorbea lumea de ultraviolete, vorbea lumea de biocid, porți, până să aflu toate acestea, a trebuit să umblu la cinci instituții. Am interpelat inclusiv miniștri. S-au schimbat și miniștri, și eu tot n-am mai putut obține anumite…”

Și alte comune din județ și-au instalat porțile pentru pesta porcină abia anul acesta.

Dumitru Chelaru a încercat să-și ia echipamente prin fonduri europene și pentru pandemia de Covid, însă, până la urmă, a renunțat. A cumpărat din banii primăriei display-uri inteligente pentru toate clasele, mai performante decât tablele luate de alte primării prin fonduri europene. Și primarul a primit tablete de la inspectoratul școlar, însă pentru că sunt aproape de granița cu Ucraina, și aici au fost probleme cu semnalul. Fibra optică a ajuns în comuna lui abia anul trecut.

Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla: „Degeaba luai tablete, nu puteai să le folosești la capacitatea respectivă. Semnalul, nu se puteau conecta copilașii de acasă. Deveneau inutilizabile, nu puteau fi utlizate pentru scopul la care au fost cumpărate pentru acel moment”.

La contractul pentru produse sanitare a renunțat de tot, pentru că n-a vrut să risipească banii.

Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla: „Cred că am fost singurul din județ care a renunțat la acest proiect, pentru că nu-i mai văd utilitatea. Există firma care,deși n-a participat la nicio licitație, au făcut la fiecare procedură din țara asta, au trimis clarificări și au făcut contestații. Am crezut că sunt puși de cineva”.

La câteva zile după ce am plecat din județ, primăria Botoșani și-a cumpărat lămpi UV, stații de dezinfectare și porți de termoscanare, în valoare de 1,2 milioane de lei. Achizițiile continuă în toată țara. Proiectele aprobate la centru de Minister cresc pe hârtie absorbția de fonduri europene, însă la firul ierbii, de multe ori, nu mai aduc nici o valoare adăugată. Birocrația, lipsa de pricepere, contractele prost făcute, licitațiile dubioase formează o imagine cu care nu ne putem mândri și ne arata că, în România, încă nu a câștigat lupta cu pandemia, cea de risipă.

Sursa: Stirile ProTV