Începând din anul universitar viitor, universitățile ar putea să organizeze studii de scurtă durată și masterate de business (MBA), noutăți cuprinse în proiectul Legii învățământului superior elaborat de Ministerul Educației. Cele două proiecte de legi pentru educație au fost finalizate de echipa ministrului Ligia Deca, dar nu au fost supuse consultării publice. Surse neoficiale spun că în curând actele normative se vor afla pe masa Guvernului, iar apoi vor intra în dezbaterea Parlamentului.
Studii scurte
Proiectul Legii pentru învățământul universitar prevede patru cicluri de studii universitare: cele de scurtă durată, de licență, de masterat și de doctorat (articolul 25).
Ciclul scurt va cuprinde programe de studii în domeniile universitare de licență aprobate anual prin Hotărâre de Guvern și va avea o durată de 2 ani, timp în care studenții vor trebui să obțină 120 de credite.
Studiile de scurtă durată vor conține obligatoriu stagii de practică, iar „instituțiile de învățământ superior au obligația de a asigura un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puțin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior” (articolul 51).
Admiterea în acest ciclu se va face cu condiția obținerii diplomei de bacalaureat. La fel ca studiile de licență, masterat și doctorat, și acestea se vor organiza cu finanțare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă.
La finalul acestui ciclu scurt, studenții vor obține o calificare existentă sau nouă, dar înscrisă în Registrul Național al Calificărilor prin ordin al ministrului Educației.
Învățământ dual
Proiectul legiferează și masteratul MBA (Master in Business Administration), întâlnit frecvent în străinătate. În cadrul acestui program de studiu se va oferi „educație managerială, în concordanță cu tendințele și practicile pieței” (articolul 57).
Programele MBA se vor organiza în regim dual sau cu taxă, iar finanțarea acestor studii poate fi realizată de către angajatori în cadrul programelor de formare profesională. De asemenea, pe baza unor regulamente proprii, „competențele dobândite în cadrul unor stagii de practică, desfășurate în țară sau în străinătate, la angajatori de top” vor putea fi echivalate, se arată în proiectul de lege.
Noua lege dedică un capitol și învățământului superior dual, care în prezent nu este suficient reglementat. În această formă de educație, „responsabilităţile cu privire la desfăşurarea activităţilor de învăţare‚ predare şi evaluare sunt partajate între instituţia de învăţământ superior acreditată şi operatorii economici” (articolul 89). Firmele și autoritățile locale vor putea contribui financiar la organizarea acestor studii, iar curriculumul va conține activități de învățare, predare, învățare prin muncă și evaluare.
Forme duale se vor putea regăsi atât la studii scurte, cât și la licență, masterat și doctorat.
La fel ca și studiile de scurtă durată, învățământul superior dual se va organiza începând cu anul universitar 2024-2025.
Doctorate publicate
Referitor la tezele de doctorat, actul normativ propune ca acestea să fie disponibile pentru consultare publică cu 90 de zile înainte de susținerea publică, urmând să fie publicate pe o platformă naționale anume. Tot publice vor fi și referatele comisiei de doctorat, pe care școlile doctorale le vor publica deodată cu anunțul susținerii publice a tezei. Până acum, aceste referate nu erau accesibile publicului.
Un lucru bun este că proiectul de lege nu mai prevede posibilitatea ca doctorii să își retragă lucrarea, așa cum au făcut în ultimii ani unii dintre cei prinși că au plagiat.
Actul normativ păstrează actuala procedură de anulare a diplomelor de doctor, în cazul lucrărilor plagiate: după constatarea existenței fraudei intelectuale, în comisia de etică sau în CNATDCU (for pe care actualul proiect de lege îl păstrează, spre deosebire de varianta elaborată de fostul ministru Sorin Cîmpeanu), rectorul Universității trebuie să deschidă un proces pentru anularea diplomei intrate în circuitul civil. Dacă rectorul nu face asta, acțiunea va fi deschisă de Ministerul Educației.
Proiectul de lege introduce și amenzi între 5.000 și 50.000 lei pentru cei care comercializează lucrări științifice, referate sau proiecte pentru absolvire, licență, disertație sau promovarea unor evaluări. Actuala Lege a educației doar interzice acest comerț, fără să prevadă sancțiuni.
Rectorii, maxim 8 ani, dar începând de când?
Interesante sunt și prevederile privind mandatele rectorilor, intens dezbătute în spațiul public. La articolul 137, actul normativ prevede că durata unui mandat de rector este de 4 ani, că mandatul poate fi înnoit cel mult o dată și că o persoană nu poate fi rector la aceeași universitate pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora.
Totuși, la articolul 260, legea mai prevede că „la finalizarea actualului mandat‚ noile organe de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior se vor stabili în baza prezentei legi”, ceea ce, potrivit unor specialiști din mediul academic, va însemna „resetarea” mandatelor actualilor rectori, care, astfel, vor putea avea maximum două mandate doar de la intrarea în vigoare a noii legi. În această situație ar putea fi și rectorul Universității din Oradea, Constantin Bungău, aflat acum la al treilea mandat.
Legea lui Deca mai prevede că, prin carta universitară, se pot înființa funcții de conducere, ceea ce, potrivit edupedu.ro, va da libertate Senatelor academice să „parcheze” rectorii pe poziții de șefi. Așa s-a întâmplat, în 2004, la Universitatea Babeș-Bolyai, când, scrie sursa citată, după 11 ani de rectorat, profesorul Andrei Marga a deveni președintele „Consiliului academic al UBB”, poziție din care conducea de fapt instituția.
Sursa: ebihoreanul
