Șef lucr. dr. Gabriel Ionuț Plăvan, originar din Botoșani, de la Facultatea de Biologie a Universității „Al. I. Cuza”, împreună cu alți doi colegi, a primit un brevet de invenție pentru un inedit procedeu de obținere a unui produs cu valoare nutritivă ridicată pentru hrana carasului auriu ornamental. Domeniul tehnologic din care face parte invenția este piscicultura, iar invenția se referă la o metodă de obținere a unui produs alimentar destinat pentru hrana carasului auriu ornamental (Carassius auratus L.), cu scopul îmbunătățirii randamentului de creștere, comparativ cu hrana importată, bazată pe ingrediente care au un preț scăzut și pot fi procurate cu ușurință de pe piața din România, scrie bzi.ro.
Carasul auriu, cunoscut sub numele de „peștișorul de aur”, este apreciat mai ales de acvariștii amatori. Există și varietăți de grădină, de dimensiuni mai mari, mai rezistente la condițiile de mediu si, de multe ori, chiar mai colorate. Șef lucr. dr. Gabriel Ionuț Plăvan și colegii Ștefan Adrian Strungaru și Mircea Nicușor au muncit trei ani la formulă.
„E un brevet de invenție. Am inventat o nouă formulă de hrană pentru carasul auriu, o specie ornamentală. Suntem trei inventatori, printre care și un coleg de-al meu care a decedat în urmă cu doi ani. Ideea aceasta a pornit mai mult de la o lucrare de licență și am spus să venim cu ceva nou pentru peștișori, să vedem cum ar putea lua în greutate, lucru care s-a și întâmplat, se mișcă mai bine… Asta a fost cam toată chestiunea, e un proces foarte complicat cu brevetarea.
În anul 2020 ne-am apucat de această formulă, iar acum suntem în 2023, deci s-a muncit ceva timp. Noi suntem inventatorii, dar toate meritele sunt ale universității, ea este beneficiara. Ceilalți care vor să o pună în valoare ar trebui să plătească către universitate, pentru că așa este regula”, a declarat șef lucr. dr. Gabriel Ionuț Plăvan.
Șef lucr. dr. Gabriel Ionuț Plăvan de la Facultatea de Biologie a Universității „Al. I. Cuza” a explicat reporterilor BZI în ce constă metoda de obținere a acestui produs alimentar, destinat hranei carasului auriu, mai exact care sunt ingredientele „minune”.
„Procedeul, conform invenției, constă în etapele de amestecare a 300 g de făină de porumb, blanșată timp de 5 minute, cu 150 g de salată verde și 500 g de spanac, mărunțite sub formă de pastă omogenă, 300 g de amestec pulbere de minerale și oligoelemente vitaminizate, 125 ml de ulei de floarea soarelui, respectiv, 50 ml de ulei de pește, rezultând o pastă care se amestecă în final cu 10 g de colorant alimentar sub formă de gel.
Se tratează termic la temperatura de 120 de grade Celsius, timp de 60 de minute, în straturi de grosime maximă de 0,5 cm, rezultând un produs având un conținut de 3,24 la sută proteine, 26,83 la sută glucide, 18,15 la sută lipide și o valoare energetică de 283,85 calorii/100 g de produs. Acvacultura ornamentală poate deveni o industrie înfloritoare și la noi, deoarece clientul dorește de cele mai multe ori să achiziționeze pești de talie mare, care au vârste mai înaintate.
Acest lucru este deocamdată foarte dificil, deoarece se importă, în general, pești tineri, de dimensiune mică, iar crescătorii autohtoni se lovesc de costuri ridicate privind hrana utilizată care se bazează tot pe import”, a adăugat șef lucr. dr. Gabriel Ionuț Plăvan.
Prin aplicarea acestei invenții se obțin avantaje semnificative, cel mai evident fiind controlul asupra tipului de ingrediente, asigurând necesarul maxim de nutrienți pentru îmbunătățirea randamentului de creștere, fără a compromite sănătatea și calitatea vieții peștilor.
Un alt avantaj major este costul considerabil redus al producerii hranei. Costul total mediu al ingredientelor fără reduceri achiziționate este de aproximativ 25 de lei pentru 1 kg de hrană. De asemenea, majoritatea ingredientelor sunt la îndemâna oricărui producător specializat în hrana pentru pești cu o metodă de obținere rapidă. Prețul mediu (cu TVA inclus) pentru 1 kg de hrană provenită din import și comercializată în plicuri de 12 –15 g pentru carasul auriu este de 250 – 300 de lei.
Acest preț poate să scadă în funcție de cantitatea cumpărată și dacă există contracte directe cu producătorul. Un alt dezavantaj al hranei comercializate este lipsa controlului asupra tipului și cantității ingredientelor, motiv pentru care este dificilă adaptarea dietei în cazul în care acest lucru este necesar.
Problema tehnică pe care o rezolvă prezenta invenție este lipsa controlului asupra asocierii anumitor ingrediente care pot avea efecte negative asupra sănătății și a calității vieții carasului auriu în condiții de acvacultură”, a menționat șef lucr. dr. Gabriel Ionuț Plăvan.
