O fostă profesoară din județul Botoșani este un adevărat model printre pasionații de artă populară. Camelia Matei, născută în localitatea Adășeni, nu și-a părăsit meleagurile natale, astfel că la Adășeni și-a desfășurat activitatea didactică până când a ieșit la pensie, astăzi bucurându-se de mai mult timp liber pe aceste plaiuri.
A mărturisit că din copilărie a fost atrasă de activitățile casnice meșteșugărești, acest lucru datorându-se mamei și bunicii, cele care în perioada Postului Crăciunului și în Postul Sfintelor Paști „aranjau războiul de țesut (stativele), punând la țesut atât prosoape (tișlaife) cât și așternuturi din cordele (cordelari) dar și macaturi, acele țesături din bumbac și lână cu modele geometrice sau florale stilizate.
„În prealabil, ele puneau furca în brâu și torceau lâna sau după caz cânepa, după ce acestea treceau printr-un adevărat proces tehnologic, iar când fusul era plin, eu făceam ghemele.Trebuia să depăn firele de pe scule la vârtelniță, să fac gheme și apoi să fac țegi folosindu-mă de ,,letcă”. Tot de la mama mea dar și de la școală, în clasele gimnaziale am deprins meșteșugul brodatului (cusutul de cruciulițe și alte puncte). Dintotdeauna am admirat portul popular românesc pentru care am un respect deosebit, și de aceea atunci când în programa de învățământ au fost introduse orele de opțional (CDS ), am considerat că este un moment prielnic să transmit cele știute până atunci de mine și generațiilor de elevi ai școlii unde îmi desfășuram activitatea. Așa am reușit să realizez activități atractive, îndrăgite de copii, dar la care au fost antrenate și mamele acestora. Ca o recunoaștere a rezultatelor acestor activități, au fost premiile obținute de elevii coordonați de mine la Olimpiada Școlară a Meșteșugurilor Tradiționale Populare, faza județeană.
Am organizat șezători lucrative – artistice, cu prilejul unor evenimente din calendarul tradițiilor, de exemplu: începutul postului Crăciunului, Dragobetele, începutul postului Sf. Paști s.a. Aceste șezători au avut menirea de a face cunoscut modul de viață al înaintașilor noștri, dar și transmiterea tradițiilor noilor generații. Din respect pentru trecut și pentru o mai bună înțelegere de către noile generații, a modului de viață al înaintașilor, am amenajat la școală un mic colț etnografic cu diferite obiecte casnice tradiționale. Pentru mine, brodatul este o ocupație care mă relaxează ,îmi creează o stare de bine și de satisfacție atunci când finalizez o ie sau o cămașă popular bărbătească.”, a spus aceasta pentru Centrul creației Botoșani, potrivit etnograful Daliana Bejan.
