Ministrul Muncii și al Protecției Sociale din România, botoșăneanul Marius Budăi, a făcut o serie de confesiuni din copilăria sa, luni, în cadrul conferinței proiectului național „Pactul pentru tineri”, care a avut loc la Colegiul Național Iași. Discuțiile s-au axat pe tema abandonului școlar din România pe fondul sărăciei, iar în acest context, Marius Budăi a povestit că a avut o copilărie grea, cu neajunsuri, fiind crescut doar de mama sa.
„Sunt şi trist şi bucuros dar mai ales răscolit. Am să fac ceva public, ceea ce nu am făcut până acum. Am să vă spun că eu sunt unul dintre copiii aceia. Eu mi-am cusut singur pantofii ca să merg la şcoală, de 5-6 ori, până se rupeau de tot. De aceea am acceptat fără să clipesc să particip într-un asemenea proiect. Sunt un copil crescut doar de mamă şi a putut să facă asta doar până la sfârşitul clasei a XII-a. Îi mulţumesc mamei, Dumnezeu să o ierte, pentru felul cum m-a crescut”, a spus ministrul.
Marius Budăi a făcut un apel inclusiv către oamenii de afaceri să ajute la prevenirea abandonului școlar și la stimularea tinerilor să învețe o meserie.
„Vreau să lansez o provocare şi să profit că aici sunteţi, cred eu, mame şi oameni de afaceri. Nu e nouă ideea. Săptămâna trecută am mai spus, haideţi să modificăm din mers acest pact şi pentru a avea un succes enorm să-l redenumim pactul pentru prevenirea abandonului şcolar dar şi de îndrăgostirea tinerilor de meserie. De ce fac acest lucru? Am avut o acţiune destul de importantă la Oradea, în judeţul Bihor, unde au fost prezenţi copii începând cu clasa a şaptea, a opta, copii de liceu dar şi studenţi, într-un parteneriat extrem de mare între Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Şcolar şi oamenii de afaceri, cu universităţile şi liceele tehnologice. Eu personal am deschis discursul printr-o glumă, că aşa trebuie să fii, nu trebuie să fii imperativ, le-am spus că înafară de meseria de ITist mai există şi alte meserii, şi să ştiţi dragi copii că şurubelniţa încă nu are wifi. A fost foarte bine primită acţiunea, mai ales de copii. De ce fac apel la oamenii de afaceri? Pentru cei care căutaţi tineri care să vină către un loc de muncă ar trebui să ieşim din acea paradigmă a burselor locurilor de muncă doar cu pliantul. Doar ca să dăm un pliant”, a spus Budăi.
El a purtat deja discuții cu oamenii de afaceri din Oradea și intenționează să îi provoace pe afaceriștii din toată țara.
„A venit cineva care căuta un strungar cu un strung mai mic, nu cu bancul cel mare, să le arătăm copiilor tinerilor din licee, elevilor de clasa a şaptea, de clasa a opta, că astăzi a fi strungar nu înseamnă a fi murdar de vaselină sau de ulei negru din cap până în picioare şi poţi câştiga un salariu decent la tine în ţară dacă eşti un strungar bun. A venit cineva din construcţii care îşi căuta un buldoexcavatorist şi a venit cu un simulator. M-am jucat şi eu, recunosc, este atractiv în a te juca. Stăteai pe un scaun şi aveai pe un ecran extrem de mare şi cu manete exact ca într-un buldoexcavator. Era destul de important de a-i arăta unui copil ce înseamnă şi că astăzi a fi mecanic agricol, ca să nu mai spunem tractorist, nu mai e ceea ce era odată. Practic e un living acea cabină a semănătorii. Cei din agricultură au venit cu drone cu care făceau stropitul de ierbicide. Să venim către copii şi către cei care îi angajăm şi să le arătăm ce au de făcut acolo, să le arătăm că un constructor nu trebuie să mai fie neapărat murdar de ipsos şi de var şi de ciment din cap până în picioare, să le arătăm că un mecanic agricol nu mai este ceea ce era odată, că un mecanic auto nu mai este ceea ce era odată”, a adăugat Budăi.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)*, în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Primăria Municipiului Iași și UNICEF, a organizat prima conferință a proiectului național „Pactul pentru Tineri”.
România domină autoritar clasamentele europene ale abandonului timpuriu al școlii, cu peste 215.000 de tineri care nu și-au încheiat studiile. În ultimii patru ani, peste 100.000 de copii din România au abandonat școala, echivalentul unui oraș ca Suceava. Pandemia de Covid-19 a influențat negativ fenomenul abandonului școlar, iar criza energetică, inflația și transformările din piața muncii accentuează sărăcia, responsabilă în mare parte pentru abandonul școlar. În 2021, peste 15% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani nu terminaseră decât cel mult 8 clase în anul curent.
Tinerii care părăsesc timpuriu școala sunt expuși unui risc mai mare de șomaj pe termen lung, sărăcie și chiar criminalitate. Pentru societate și economie, costurile abandonului școlar sunt semnificative. O analiză la nivel european a estimat costul părăsirii timpurii a școlii pentru economia europeană la de 1,25% din PIB-ul UE.
