Definiţia pe care Comisia Europeană o dă IMM-urilor în „Manualul utilizatorului pentru definiţia IMM-urilor“ clasifică aceste companii în trei categorii – microîntreprinderi, întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii în funcţie de numărul de angajaţi şi de cifra de afaceri realizată anual, scrie zf.ro.
Peste 148.000 de companii noi au „prins viaţă“ în cursul anului 2021, un an care, deşi dificil pentru economie, a adus în mediul de business cu 34% mai multe firme noi decât în anul precedent, arată datele furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) la solicitarea ZF.
Campion la numărul de firme înregistrate este Bucureştiul, cu peste 24.000 de entităţi noi, iar dintre judeţe iese în evidenţă Clujul, cu 8.622 de compaii nou-create, plus 49% comparativ cu anul precedent. Cu peste 5.000 de firme noi anul trecut fiecare, se mai remarcă judeţele Bihor, Constanţa, Iaşi, Ilfov şi Timiş.
La polul opus, entuziasmul este mai redus în judeţele Botoşani, Brăila, Caraş-Severin, Covasna, Călăraşi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Mehedinţi, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi Vâlcea, cu mai puţin de 2.000 de companii nou-înfiinţate fiecare.
Aceste date indică o revenire după ce în 2020 numărul de companii nou-create (înmatriculările profesioniştilor cum apar ele la Registrul Comerţului), un indicator care arată pofta de business din economie, scăzuse cu 18% faţă de 2019, când se înfiinţaseră 134.220 de firme, conform datelor ONRC. Nivelul din 2021 a reuşit să depăşească (cu 10%) deci şi recordul din 2019, un an bun pentru business, în care pandemia nu exista încă. Din 2009 încoace, după criza economică, pragul de 100.000 de firme nou-create a fost depăşit în fiecare an.
Datele pentru primele cinci luni din 2022 indică însă din nou o temperare. În perioada ianuarie-mai 2022 au fost înmatriculate la ONRC 181.879 de companii, cu 9% mai puţin faţă de cele 199.876 înscrise în primele cinci luni ale anului trecut.
Definiţia pe care Comisia Europeană o dă IMM-urilor în „Manualul utilizatorului pentru definiţia IMM-urilor“ clasifică aceste companii în trei categorii – microîntreprinderi, întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii în funcţie de numărul de angajaţi şi de cifra de afaceri realizată anual. Datele ZF arată că pentru 2020, pe baza clasificării Comisiei Europene, au depus bilanţurile peste 745.000 de microîntreprinderi, peste 48.000 deîntreprinderi mici şi peste 8.500 de întreprinderi medii. De menţionat este că, în ceea ce priveşte anul trecut, la Ministerul de Finanţe continuă încă să apară rezultate financiare aferente anului 2021.
Statisticile arată că cifra de afaceri cumulată a microîntreprinderilor care au raportat datele pentru 2020 a fost de 220 mld. lei în 2020, acestea fiind cele mai numeroase din universul IMM-urilor. În total însă, IMM-urile (adică microîntreprinderi, întreprinderi mici şi medii) generează 50% din cifra de afaceri totală din economie, 70% din profitul total din economie şi angajează 64% din numărul total de salariaţi, potrivit calculelor făcute de ZF.
