Femeia din Botoșani, care a primit titlul de Tezaur uman viu, a devenit cetățean de onoare al comunei Ungureni. Este vorba despre Aurica Cojocariu, din localitatea Mihai Viteazu, unul dintre meșterii populari extrem de apreciați în întreaga țară.Ministerul Culturii i-a acordat titlul de Tezaur uman viu pentru obiectele deosebite pe care le făurește, îmbinând măiastru firele și fibrele textile.
Nu este un titlu ușor de obținut. Cei care primesc această distincție sunt riguros selectați din miile de meșteri populari din țară. Sunt aleși aceia care transmit, prin talentul și efortul lor, un element de patrimoniu cultural, în forma și cu mijloacele tradiționale și contribuie, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților.
In semn de aleasă prețuire, Consiliul Județean Botoșani i-a oferit o Diplomă de Onoare și simbolic „Flacăra continuității”, iar primarul comunei Ungureni i-a înmânat titlul de Cetățean de Onoare al comunei.
Aurica Cojocariu a fost recomandată în conferirea titlului de Tezaur Uman Viu, în domeniul de activitate a prelucrării fibrelor și firelor textile: in, cânepă, bumbac, lână pentru că îndeplinea toate calitățile de păstrător și promotor al artei populare, totodată aflându-se printre cei câțiva oameni care își precupețesc forțele ca să mențină între generații această continuitate în arta țesutului.
A crescut într-o familie de oameni tradiționali, dar cu o atenție deosebită în ceea ce privea rânduiala. Așa se explică și faptul că Aurica Cojocariu, copil fiind s-a aplecat spre prelucrarea fibrelor și firelor textile, îndeletnicire de bază a acelor vremuri, împletind atât de bine utilul cu plăcutul, fiind preocuparea mamei dumneaei, și unul dintre modelele, exemplele pe care copila din vremurile îndepărtate le avea. Lucrează în două și în patru ițe făcând macaturi, ștergare, brâie, etc., reușind să creeze, să revalorizeze acea zestre primită de la strămoși, față de care se simte obligată să o transmită urmașilor.Tot ceea ce țese Aurica Cojocariu reprezintă un alfabet decorativ și simbolic, începând de la cele mai simple motive: vrâstele, scaune, pături, denumiri des utilizate în zona Ungurenilor, mergând spre cele mai complexe – motive geometrice: zig – zag, pătrat, romb; motive vegetale, motive avimorfe, motive zoomorfe, motive antropomorfe. Aceste forme simbolice prezente pe țesături, pe scoarțe, pe elementele portului popular, se dovedesc a fi rezultate ale experienței trăirii în lume. Etnograf (Compartiment Artă Populară Artizanală și Meșteșuguri Tradiționale),- Daliana Bejan
