Alexandru Nemţoiu un inginer de 38 de ani din Botoşani reuşeşte să impresioneze cu metoda sa de a creşte legume şi fructe sută la sută bio, care cresc singure, cu minimă îngrijire. Practic, Alexandru practică permacultura şi spune că în anii cu precipitaţii cât de cât normale reuşeşte să scoată producţii record, fără apă, cu un minim de muncă, imitând doar natura. Ba chiar organizează şi o mică zi a recoltei, cu familia, când culege roadele, scrie Adevarul.
Permacultura este un mod de a face agricultură imitând relaţiile deja existente în ecosistemele din natură, cu intervenţie minimă şi fără folosirea sustanţelor chimice pentru protejarea împotriva dăunătorilor sau stimularea creşterii plantelor. Alexandru Nemţoiu este director tehnic la o filatură din Botoşani şi nu a avut niciodată legături strânse cu mediul rural, având în vedere că până şi bunicii săi au locuit la oraş. A fost însă inspirat de vizitele la ţară, dar şi de dorinţa de a trăi cât mai aproape de natură. Şi-a cumpărat pământ, la ţară, la Curteşti, într-o comună de la marginea Botoşaniului şi a început să facă agricltură. A început cu agricultura clasică, după care a trecut la permacultură.
Propriu-zis este vorba despre nişte suprafeţe împrejmuite cu lemn pe care se pun compost şi paie. Pe acest teren cresc libere, ca în natură, plantele. Este vorba mai ales de legume.
„Permacultura în sine înseamnă ca în permanenţă, pe tot parcursul anului pământul să fie acoperit cu ceva, ori o cultură, ori compost, paie, frunze, ceva să nu fie expus. Toate aceste materiale se descompun în timp şi se transformă în compostul care hrăneşte generaţii întregi de plante. Practic imităm ce face natura în pădure. Toamna cad frunzele, iarna putrezesc, în primăvară ies alte frunze, toamna iar cad, şi se fac straturi, peste straturi. Exact asta facem şi noi”, explică Alexandru Nemţoiu.
Propriu-zis, aşa cum explică botoşăneanul, plantele cresc singure în compost, se usucă şi ciclul se reia.
„Trebuie să înţelegi că o parte din produse le pierzi şi le preia natura. De exemplu, din toate roşiile pe care le facem, o parte le mănâncă dăunătorii, dar o parte le mâncăm noi. La cartofi la fel. Împărţim cu natura. Atâta timp cât îţi asumi împărţeala şi eşti conştient că trebuie să împarţi, este totul ok”, adaugă Nemţoiu.
Inginerul botoşănean face de patru ani permacultură şi spune că a învăţat totul de pe internet, studiind şi experimentând.
Alexandru Nemţoiu face permacultură pe 500 de metri pătraţi. Spune că intervenţia omului este minimă şi se rezumă la culesul gândacilor de pe plante. Nu foloseşte niciun fel de pesticid.
„Am ales această metodă pentru că are nevoie de foarte puţină întreţinere. Nu prăşim, nu săpăm, nu nimic. Punem paie de două-trei ori pe an, depinde de sezon. Dacă plouă mai mult şi se lasă paiele, punem de două-trei ori, dacă este mai secetos, doar o singură dată. Plantele noastre nu sunt plantate în pământ, sunt plantate în compost. Este un compost făcut de noi, vegetal, fără părţi animale, fără adaosuri chimice. Practic facem loc în paie, punem compost, punem planta în compost, acoperim din nou cu compost, acoperim din nou cu paie. Tot ce este aici nu este plantat în pământ, este plantat în paie. Sută la sută bio. Folosim tratamente dar sută la sută naturale, precum ceai de ceapă, uleiuri esenţiale”, adaugă botoşăneanul.
Nici măcar de apă nu este nevoie. Mai ales în anii cu precipitaţii normale.
”Anul trecut nu am udat deloc roşiile. Plantele au avut doi metri jumătate înălţime. Am scos recoltă bună fără să punem nici măcar o cană de apă la nicio plantă”, spune botoşăneanul.
Pe „paturile” sale de compost Alexandru plantează de la pătrunjel şi până la cartofi. Nu lipsesc usturoiul, ceapa, roşiile sau chiar sparanghelul. Producţii consistente Deşi lasă plantele să se descurce aproape singure, ca în natură, Alexandru Nemţoiu spune că este mulţumit de ceea ce a obţinut. Adică, anul trecut a avut 200 de kilograme de roşii. Şi în cazul cartofilor este la fel.
„Din aceste patru lăzi obţinem în jur de 200 de kilograme în fiecare an, muncă spre zero”, adaugă Alexandru. În plus, inginerul, foloseşte permacultura şi pentru organizarea unei livezi, cu fructe sută la sută bio, tot pe 500 de metri pătraţi. Practică şi agricultură tradiţională dar numai pentru a obţine paie pentru permacultură şi porumb tocat pentru compost.
