Judeţul Botoşani este o veritabilă comoară pentru amatorii de natură sălbatică. Dealurile şi câmpiile din nord oferă un spectacol acvi-faunistic, mai ales prin cele nouă arii naturale protejate de pe teritoriul judeţului.
Din punct de vedere geografic, Botoşaniul, un judeţ care se întinde pe o suprafaţă de 4.989 de kilometri pătraţi, se află între râurile Prut şi Siret, cu un relief dominat de o zonă deluroasă care alternează cu câmpiile şi luncile râurilor. Deşi aparent, Botoşaniul, prin relieful său, nu pare să reprezinte o atracţie turistică de top pentru împătimiţii de drumeţii, zonele sale sălbatice şi deosebit de pitoreşti pot cuceri orice turist. La toate acestea se adaugă ospitalitatea ţăranilor din comune, dar şi abundenţa de produse tradiţionale, mai ales lactate. Cele nouă arii naturale protejate, dar şi cele 3.600 de hectare de luciu de apă, transformă dealurile din nordul extrem al Moldovei într-o destinaţie de neratat pentru pasionaţii de călătorii şi relaxare, scrie Adevarul.ro.
Botoşaniul este fără îndoială un autentic ţinut al apelor – paradoxal, am spune, având în vedere dominaţia dealurilor asupra întregului relief. Cu toate acestea, se află pe locul doi în ţară, după Tulcea, privind suprafaţa de luciu de apă. Vorbim despre 3.600 de hectare de apă, concretizată în 148 de iazuri, dar şi marile râuri care mărginesc judeţul. Majoritatea iazurilor, mlaştinilor, dar şi luncile râurilor reprezintă un spectacol al naturii şi un paradis pentru amatorii de excursii în aer liber. În aceste zone umede şi-au făcut sălaşurile sute de specii de păsări şi animale, inclusiv din cele rare sau care pot fi întâlnite, mai ales, în Delta Dunării.
În judeţul Botoşani sunt 6 arii speciale de protecţie acvifaunistică, parte a reţelei europene Natura 2000. Cea mai spectaculoasă este, fără îndoială, cea de la Lacul Stânca-Costeşti, numit şi „Micul Paradis“ datorită frumuseţii sale, dar şi a numeroaselor specii de păsări şi animale de apă. Lacul de la Stânca-Costeşti a fost amenajat în anii ’70, pe cursul Prutului, tocmai pentru a preveni inundaţiile catastrofale care afectau întreaga luncă a râului, până aproape de Galaţi. Lacul de acumulare de la Stânca se află pe locul doi la nivel naţional după volumul util. Datorită climatului, a abundenţei hranei, dar şi a vegetaţiei – în zona lacului de acumulare şi-au găsit sălaşul numeroase specii de păsări şi animale, în aşa fel încât lacul a devenit un soi de deltă a nordului.
O suprafaţă de aproximativ 2.192 de hectare a fost transformată în arie de protecţie specială acvafaunistică. „Reprezintă un important cartier de iernare al păsărilor din bazinul românesc al râului Prut. În total au fost observate peste 15.000 de exemplare de păsări din 25 de specii, 96% dintre acestea fiind raţe“, precizează reprezentanţii Serviciului Teritorial Botoşani al ANANP. Printre speciile prezente se numără şi raţa moţată, raţa sunătoare, lebedele de iarnă dar şi de vară, lişiţele, corcodeii, egretele, cormoranii, eretele vânăt, dar şi pescăruşii.
Pe lângă lacul de acumulare de la Stânca, spectaculoasă pentru turiştii pasionaţi de natură este şi zona iazurilor de pe valea Ibănesei-Başeului şi Podrigăi, declarată la rândul ei arie de protecţie acvifaunistică şi un adevărat rai pentru pasionaţii de relaxare în mijlocul naturii sălbatice. Dintre aceste iazuri din valea Ibănesei-Başeului şi Podrigăi se remarcă în special Calul Alb şi Negrea, din zona Hudeştiului, o comună la care se ajunge pe drumul naţional ce leagă Dorohoiul de Darabani. Pe multe dintre aceste iazuri, plimbările cu barca, în mijlocul naturii, pot fi cea mai îndrăgită activitate.
Totodată, sunt iazuri unde se poate pescui – aşa cum arată şi specialiştii de la Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din Botoşani, în aceste iazuri şi râuri ale Botoşaniului există o abundenţă extraordinară de peşte. „Ca diversitate a speciilor stăm foarte bine. Începând de la caras, crap, ten, avat până la somn, şalău, ştiucă“, spune Cosmin Humelnicu, şeful AJVPS Botoşani.
În plus, plimbările cu barca prin „Micul paradis“ de la Stânca-Costeşti, un loc unde se ajunge după un drum de peste 60 de kilometri de la Botoşani, la Ştefăneşti, poate fi o experienţă de neuitat.
Pe lângă zonele cu lunci şi iazuri, Botoşaniul are numeroase dealuri împădurite de o frumuseţe aparte – în anumite zone sunt asemănătoare peisajelor din Austria sau Germania. Totodată, aceste locuri sunt încărcate de istorie şi de legendă. În primul rând este vorba despre pădurile preistorice de la Stuhoasa, o regiune verde situată în localitatea Oroftiana, comuna Suharău, chiar pe malurile Prutului, unde se poate ajunge pe drumul ce leagă Dorohoiul de Darabani. Codrul de la Stuhoasa este o regiune sălbatică preistorică întinsă pe o suprafaţă de 60 de hectare, formată în mare parte din făget secular. Este o zonă puţin atinsă de mâna omului, o adevărată splendoare a naturii. Aici trăiesc mistreţi, căprioare, vulpi şi uneori lupi, veniţi de peste graniţă. Este locul ideal pentru cei care doresc să se relaxeze culegând flori sau ciuperci de pădure, în sezon. Pe viitor, în zonă se doreşte amenajarea unui traseu off-road.
În judeţul Botoşani nu poate fi ratată nici pădurea Ciornohal, de pe teritoriul comunei Călăraşi, un codru de stejar inclus în categoria rezervaţiilor de interes naţional. Deosebită este şi rezervaţia de tisă de la Tudora, acolo unde se află şi izvoarele Bahluiului, cu o constituţie geologică aparte şi o cascadă mică. De o importanţă aparte sunt codrii de la Ipoteşti, în comuna Mihai Eminescu, situată la numai 15 kilometri de municipiul Botoşani. Pe lângă spectacolul naturii, oferit de pădurile din zona lacului cu nuferi, zona poate fi explorată şi din punct de vedere cultural. În sat se află Memorialul Ipoteşti, un loc dedicat operei şi memoriei poetului Mihai Eminescu. La Stânceşti, în satul vecin, pot fi vizitate uriaşele valuri de pământ care înconjurau printre cele mai mari cetăţi traco-getice din Moldova. Din toată această explorare a paradisurilor forestiere din judeţul Botoşani, nu pot să lipsească codrii Voronei, situaţi în imediata apropiere a localităţii Vorona, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Botoşani. Locul are o încărcătură aparte, dată şi de prezenţa vechilor mănăstiri Vorona şi Sihăstria Voronei. Interesant este şi faptul că un drum forestier care străbate toate aceste păduri poate ajuta turiştii cu maşini sau biciclete să se bucure de liniştea codrului.
Pe lângă frumuseţea naturii, dealurile Moldovei pot fi destinaţia perfectă şi pentru cei care doresc să se reculeagă sufleteşte. Mănăstirile şi bisericile medievale, renumite pentru încărcătura lor spirituală, abundă în judeţul moldav. În municipiul Botoşani şi în municipiul Dorohoi sunt două biserici ctitorite de Ştefan cel Mare. Şi tot în oraşul Botoşani sunt două superbe biserici medievale ctitorite de Elena, soţia voievodului Petru Rareş. Într-una dintre acestea, la Uspenia, a fost botezat poetul Mihai Eminescu. Părăsind zonele urbane, loc al vechilor târguri medievale Dorohoi şi Botoşani, cu multe clădiri de patrimoniu, cei care caută calea credinţei se pot aventura în codrii Voronei, la mănăstirile Vorona şi Sihăstria Voronei. Cea din urmă adăposteşte moaştele Sfântului Onufrie, un pustnic rus care a trăit şi se presupune că a făcut minuni acum trei secole. Se spune că racla şi mărul din curtea mănăstirii, unde a fost iniţial înmormântat, sunt de asemenea făcătoare de minuni. Pe drumul forestier care leagă Vorona de Sihăstria Voronei, pe culmea dealului, cotind pe un drum semnalizat cu indicator, la dreapta, se poate ajunge la o formaţiune calcaroasă foarte interesantă, unde se află peştera în care a trăit ca pustnic Sfântul Onufrie.
Citeste mai mult: adev.ro/rer95s
