Botoșăneanul Alexandru Zară a luat cea mai mare notă la licență și a avut cea mai mare medie din Facultatea de Silvicultură Suceava. Este, așadar, șeful promoției 2022. Vine după opt ani de studiu, pentru că a făcut și liceul silvic, la Câmpulung Moldovenesc. Acum se pregătește de master și începe să urmărească anunțurile de angajare, pentru că are nevoie de un loc de muncă. Pădurea are puține secrete pentru el, motiv pentru care e greu de crezut că nu va găsi un ocol dornic să îl aibă.
Alex e din comuna Hudești, Botoșani, una dintre localitățile aflate la graniță cu Ucraina. E o comună cu aproape 6.000 de locuitori, ce are în componență mai multe sate. De aici e și marea noastră atletă Doina Melinte. Interesant e că unul dintre sate, Bașeu, a devenit cunoscut inclusiv printre șefii Uniunii Europene, după ce localnicii, sătui să stea fără apă, au pus mână de la mână și și-au făcut de unii singuri aducțiune. Au lucrat zi și noapte la săpat șanțuri, au pus conducte – 2.000 de metri – și au tras apă de la izvor. Primăria a ajutat și a adus la muncă și pe cei care primeau ajutor social. Pentru munca lor, au primit statutul de „sat european”. În anul 2005, proiectul aducţiunii de apă de la Başeu a fost selectat la un concurs de iniţiativă cetăţeanească prezidat de reprezentanţii Uniunii Europene. Concursul avea ca temă implicarea cetăţenilor în rezolvarea problemelor locale, la nivel de mediu rural.
În acest mediu de oamnei hotărâți și muncitori a crescut și tânărul nostru, Alexandru. Nu are pe nimeni în familie care să lucreze în zona silvică. Dar pădurea era aproape de casă, iar nea Vasile, pădurarul, îl mai lua cu el la muncă. Azi un pic, mâine un pic…
„Nea Vasile Beșliu era de la Ocolul Silvic Dărăbani. Mă lua cu el și îmi spunea că ar fi bine dacă aș învăța silvicultura, că e o meserie frumoasă. Am învățat speciile, am văzut cum se face marcarea, am pus apă și hrană la animale, am ajutat la plantări, la repicaje. E mult de muncă în pădure, nu e așa, plimbare printre floricele”, povestește Alex, pentru forestmania.ro. Când a venit timpul să aleagă liceul, părinții l-ar fi vrut militar. Ce să faci cu un băiat ca bradul, dacă nu să-l pui în slijba țării? Dar el avea alte planuri…
„Dacă ar fi să o iau de la capăt, aș alege la fel. Nu regret deloc că am făcut silvicultura. A îngriji pădurea este cea mai nobilă meserie, după părerea mea. La liceu a fost super, la facultate la fel. Nu mi-am propus să iau cele mai mari note, pur și simplu s-a întâmplat. Este o pasiune și învăț cu plăcere. Abia aștept să aplic ceea ce am învățat!”, ne spune Alex.
L-am întrebat și pe el, ca pe șeful de promoție de la Brașov, cum e să fii cel mai bun într-un sector care nu e apreciat, ba chiar e blamat de mulți…
„M-am confruntat și eu cu această percepție publică negativă. Mulți mi-au zis să nu dau la Silvicultură, să aleg alt domeniu. Dar mie îmi place enorm și am mers pe drumul meu. Din câte am văzut, se vorbește mult pe lângă subiect. Își dau cu părerea despre păduri oameni care nu au nicio pregătire. Este nevoie de o reacție mai promptă din partea statului, a Romsilva. Trebuie explicat, e nevoie de o mai bună comunicare a celor din domeniu, pentru a contracara știrile false propagate de diferiți activiști de mediu. Dacă mă întrebați pe mine ce aș face, aș face campanii în școli și în mediul on-line prin care să fie conștientizată populația despre faptul ca pădurea reprezintă o resursă regenerabilă care trebuie recoltată, cea care are rol de producție. Niciodată nu se va putea sista recoltarea de masă lemnoasă. Cred că ar trebui sa se încerce treptat introducerea tehnologiilor de exploatare care să aibă un impact mult mai redus asupra solului, de pildă folosirea funicularelor. Pentru că e nevoie să adaptăm normele tehnice la realitatea de astăzi”, e de părere Alex.
În timp ce la Facultatea de Silvicultură din Suceava au început înscrierile pentru admitere, Alex se pregătește de înscrierea la master. A decis să aprofundeze managementul silvic. E dornic să se perfecționeze și să ajungă la un moment dat să lase ceva în urma lui… Așa cum lasă și tatăl său, care lucrează în construcții, așa cum au lăsat și consătenii aceia, când s-au apucat să-și tragă singuri apă… Oameni hotărâți, cu obiective clare și care muncesc pentru a le duce la capăt. Așa a crescut și Alexandru, așa va lucra și în pădure…
„Aici, la noi, silvicultura face parte din istoria locului. Avem cele mai vechi amenajamente din țară, avem o tradiție lungă în exploatarea și prelucrarea lemnului. Este parte a vieții noastre de zi cu zi, de generații… Este o meserie nobilă, iar sloganul nostru e „Silvicultura salvează natura”. Pentru că nu ai cum să ai păduri dacă nu le îngrijești. Pe viitor, lemnul va fi baza, zic eu. Nevoile societății cresc, va trebui să scadă amprenta de carbon, iar în România enorm de multe familii se încălzesc cu lemn. De aceea, e nevoie de specialiști. E nevoie de ingineri silvici. Și sper ca tinerii absolvenți de liceu să reușească să treacă peste percepțiile greșite, peste fake news, peste ce spun unii și alții care nu sunt din sector și să vină la Silvicultură, că avem treabă!”
Sursa: forestmania.ro
