În nordul extrem al Moldovei, fermierii se plâng de o criză de ciobani, fără precedent. Mulţi ajung să sacrifice din animale fiindcă nu are cine să le mulgă sau să le îngrijească. Deşi li se oferă salarii de câteva mii de lei, tinerii din sate fug de ciobănie ca dracul de tămâie.
Botoşaniul este unul dintre judeţele din România unde oieritul este o tradiţie ancestrală. În această regiune sunt fermieri care au sute de capete, în special din rasa karakul de Botoşani, unică în Uniunea Europeană.
De altfel, datorită popularităţii şi tradiţiei creşterii ovinelor la Botoşani, în localitatea Popăuţi se află una dintre cele mai renumite staţiuni de cercetare a ovinelor şi caprinelor din România.
În ultimii ani, însă, oieritul se află într-o criză profundă la Botoşani din cauza lipsei forţei de muncă. Puţini mai vor să se facă ciobani în România, iar fermierilor nu mai are cine să le îngrijească oile. Mulţi ajung, din această cauză, să le sacrifice.
„Este o situaţie critică“
Ionică Nechifor, preşedinte al Asociaţiei crescătorilor de ovine Moldoovis şi director al Staţiunii de Cercetare Popăuţi din Botoşani, spune că această criză a ciobanilor a devenit critică. Pe de o parte, tinerii satelor preferă să fie ciobani în străinătate, iar de cealaltă parte, cei rămaşi nu sunt suficient de pricepuţi sau eficienţi pentru a satisface nevoile fermierilor, la stână.
„S-a creat aşa o isterie, în sensul ăsta, pleacă în străinătate. Ciobanii mai familişti rămân în satele lor dar cei mai tineri iau drumul străinătăţii“, spune Nechifor. Deficitul de ciobani a depăşit deja pragul de 50% la nivelul întregului judeţ. Toţi fermierii lucrează, în cele mai fericite situaţii cu jumătate din efectivul necesar la o stână. „Eu cred că la ora actuală suferim de 50% lipsă îngrijitori la animale. Cel puţin la staţiunea de cercetare, dacă eu aş avea nevoie în organigramă de 11 îngrijitori, în realitate nu am decât 5! Vă daţi seama cum ne descurcăm…“, adaugă fermierul botoşănean.
Ciobani aduşi din Bangladesh
Marii fermieri din Botoşani spun că nu găsesc forţă de muncă, nici dacă cheltuie 5000 de lei pe un cioban. „Un cioban ia 5000 de lei. Şi aici pun dacă masa, ţigările, cazarea. Şi cu 2.500 de lei net în mână“, precizează Nechifor. Mulţi tineri ciobani aleg străinătatea fiindcă au un program mai lejer, nu trebuie să stea mereu la stână şi pe deasupra ar fi şi mai bine remuneraţi. În disperare de cauză, sunt fermieri din Moldova care sunt dispuşi să aducă ciobani din Asia. „Un coleg de la Piatra Neamţ a făcut un contract cu patru ciobani din Bangladesh“, susţine Ionică Nechifor.
Sursa: adevarul
