Într-o comună din judeţul Botoşani autorităţile locale au oferit o lecţie „de manual” privind risipa banului public în România. La Havârna, Primăria a îngropat 60.000 de euro în reabilitarea unei grădiniţe închise de un an, scrie Adevarul.
Din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei excesive din mediul rural, în judeţul Botoşani, zeci de şcoli şi grădiniţe se închid anual. Conform statisticilor de la Inspectoratul Şcolar Judeţean, în ultimii opt ani sistemul de învăţământ botoşănean a pierdut peste 3000 de elevi. Cu toate acestea în multe comune, cu tot mai puţini copii, autorităţile locale se încăpăţânează să investească sume importante în reabilitarea unor şcoli sau grădiniţe fără viitor. Unul dintre cele mai bizare cazuri poate fi întâlnit în comuna Havârna, acolo unde edilii au reabilitat o grădiniţă la un an după ce i s-a pus lacătul pe uşă definitiv. Zeci de mii de euro au fost aruncaţi pe apa sâmbetei, iar autorităţile locale nici măcar nu ştiu ce să facă cu acel imobil, parţial reabilitat.
În anul 2017, grădiniţa din cătunul Gârbeni, comuna Havârna, aflată la peste 50 de kilometri de municipiul Botoşani, se închidea definitiv. Motivul era acelaşi ca peste tot în satele din judeţul Botoşani: lipsa de copii. Culmea este că deşi era cu lacătul pe uşă de un an, în 2018, grădiniţa a fost reabilitată parţial. Adică s-a pus acoperiş, s-au făcut băi în interior, s-a tras apă şi canalizare.
Localnicii sunt uimiţi. Pe de o parte, unii nu înţeleg de ce s-a închis grădiniţa.
„Eu văd că mai sunt copii în sat. Nu ştiu de ce au fost duşi la grădiniţa de la centru, la Havârna. Îi duce cu microbuzul. Eu zic că puteau rămâne aici că sunt copii destui”, spune o localnică care trăieşte chiar în apropierea grădiniţei închise.
Pe de altă parte, ţăranii din Gârbeni nu înţeleg de ce autorităţile locale au mai băgat bani într-o clădire care nu mai este folosită.
„Au pus şi gard, au tras apă, acoperiş. Pentru ce dacă nu mai învaţă nimeni? S-au apucat abia după ce au închis-o”, se întreabă aceeaşi săteancă.
Alt sătean este mai tranşant.
„Bani aruncaţi! De aia ne merge nouă bine”, spune localnicul din Gârbeni.
Clădirea a rămas pe jumătate reabilitată, fiindcă în interior s-a refăcut doar camerele în care învăţau preşcolarii şi toaletele. Restul a rămas aşa cum era, în paragină. Acum, în 2022, grădiniţa Gârbeni este o clădire pustie la marginea satului, cu zeci de mii de euro îngropaţi în ea. Actualul primar al comunei Havârna, Rodica Baltă, spune că investiţia a fost făcută în timpul mandatului fostului edil. La aceea vreme, Rodica Baltă era director al şcolii din centru şi cunoaşte bine situaţia grădiniţei Gârbeni. Recunoaşte că reparaţiile la clădire au început abia după ce a fost închisă. Iar explicaţiile sunt absolut halucinante.
„În 2017 s-a închis. Dar apoi s-au făcut lucrările fiindcă au venit banii atunci. Se cerea grup sanitar, apă curentă. S-au făcut toate aceste îmbunătăţiri, dar grădiniţa s-a închis”, precizează edilul.
Lucrările au fost făcute prin celebrul program PNDL şi s-au cheltuit mai bine de 60.000 de euro. Rodica Baltă recunoaşte însă că, în loc să arunce fondurile pe o grădiniţă închisă, banii puteau fi redirecţionaţi acolo unde era cu adevărat nevoie. „Bine, puteau fi întorşi banii, beneficia altă şcoală, dar…”, adaugă primăriţa.
Deşi din 2016 se ştia că populaţia şcolară este în cădere liberă în tot judeţul, la Havârna se accesau fonduri pentru construcţii de şcoli. După ce au investit bani într-o grădiniţă închisă la Gârbeni, în 2019 autorităţile locale au accesat şi fonduri europene pentru reabilitarea a încă două şcoli. Şi asta în condiţiile în care, în toată comuna mai sunt doar 13 elevi la clasa pregătitoare.
„În centrul satului avem două şcoli în construcţie pe bani europeni. Proiectul a fost aprobat în anul 2019. Pe 1 septembrie elevii vor învăţa într-o şcoală nouă. Iar pe viitor eu văd elevii de la două sau trei structuri care vor veni, deplasaţi cu microbuzul, comasaţi în şcoala de centru. Acum avem la gimnaziu doar şapte clase, iar la primar doar o clasă. Doar 70 de copii de grădiniţă sunt la nivelul întregii comune. Doar 13 intră la pregătitoare”, adaugă Rodica Baltă.
Cazul nu este singular la Botoşani. Numeroase comune au şcoli construite sau reabilitate cu bani de la Banca Mondială, cu fonduri europene dar mai ales prin PNDL, pentru ca în maxim cinci ani să fie închise din lipsa elevilor. S-au investit milioane de euro la nivelul întregului judeţ în şcoli fantomă care zac fără nicio utilitate.
