În judeţul Botoşani, mii de femei de la sat se tem să facă un test ginecologic care le-ar putea salva viaţa. În unele cazuri, bărbaţii le interzic consultul, din motive greu de înţeles. În acest context, sute de femei mor din cauza cancerului de col uterin.
Statisticile oficiale plasează România pe primul loc în Uniunea Europană la numărul de femei care-şi pierd viaţa din cauza cancerului de col uterin. Anual, peste 3.000 de femei sunt diagnosticate, la nivel naţional, cu acest tip de cancer, iar mai bine de jumătate, tot în decurs de 12 luni, pierd lupta cu nemiloasa boală.
Specialiştii spun că principala cauză a mortalităţii crescute în România este lipsa educaţiei sanitare şi a prevenţiei. Majoritatea femeilor ajung la spital în stadii avansate, în condiţiile în care, depistat la timp, cancerul de col uterin poate fi tratat.
Situaţia este şi mai gravă în zonele sărace: în nordul României, în judeţul Botoşani, numărul cazurilor de cancer de col uterin a crescut cu 25%. În acest judeţ, majoritatea femeilor de la ţară nu au făcut niciodată un test Babeş-Papanicolau, singura metodă eficientă pentru depistarea la timp a cancerului de col uterin. Şi nici măcar nu vor să audă de aşa ceva, motivele fiind de-a dreptul halucinante.
„La noi este multă treabă la câmp”
Tocmai din cauza acestei rate mari a mortalităţii provocate de cancerul de col uterin în România, Institutul Oncologic din Iaşi, în colaborare cu Fundaţia Enable, derulează, încă de acum doi ani, un proiect cu finanţare europeană pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. Au fost alese judeţele din Moldova, cele mai expuse sărăciei şi lipsei de educaţie sanitară. Astfel, o caravană cu medici şi experţi se deplasează în comunele din cele şase judeţe ale Moldovei şi fac gratuit localnicelor teste Babeş-Papanicolau.
„Ne deplasăm cu caravana, care, practic, este un cabinet ginecologic mobil, autorizat, se lucrează steril, în condiţii de siguranţă sanitară. Din păcate, sunt persoane care nu au făcut niciodată aceste teste, sunt persoane care nu au mai ajuns la un ginecolog de la ultima naştere”, precizează Corina Iancu, expert Fundaţia Enable.
Săptămâna trecută, caravana a ajuns în comuna Corni, judeţul Botoşani. O parte a sătencelor abia au fost convinse de asistenţii sociali şi asistenţii medicali comunitari să vină la căminul cultural şi să se testeze în cabinetul mobil. Tanti Maria are 60 de ani şi nu s-a testat în viaţa ei. S-a lăsat cu greu convinsă, mărturisind că femeile de la ţară sunt prea ocupate cu munca. În plus, nici nu vor să dea bani, şi aşa puţini, pe drumul până la oraş. „Mai cu treaba, ca la ţară, nu am dat importanţă. Stau la Sarafineşti şi la noi este multă treabă la câmp. Nu avem serviciu, avem animale, din asta trăim. Cine se ocupă de ele. Omul se ia cu treaba, lasă astăzi, lasă mâine. Şi în plus, scump drumul. Omul de ţară este mai sărăcuţ şi găseşte repede loc la bani”, mărturiseşte săteanca.
Frica de rezultat, frica de bărbat
Multe sătence nu se testează de frică. Se tem fie de procedura în sine, pe care nu o cunosc, fie de rezultatul testării. „Este prima dată când fac testul, de când am născut fata. Îmi este frică. Nu ştiam ce-mi face şi de aceea nu am venit. Am auzit multe vorbe, că-i cam nasol. Mai sunt şi cele care se tem de ce le iese la test. Preferă să nu ştie şi dacă se întâmplă, asta este, cum vrea Dumnezeu”, povesteşte o altă săteancă, abia trecută de 35 de ani. De altfel, sunt şi femei care au luat-o la fugă când le-a venit rândul să intre în cabinetul mobil.
„Ca potârnichile au fugit. Se tem, săracile. La noi, la ţară, se tem că nu ştiu ce le face”, spune amuzată o altă femeie de 52 de ani, care abia a ieşit de la consult. Sunt şi femei care mărturisesc realităţi de Ev Mediu. „Unele nu vin că nu vor bărbaţii. Se enervează că unde se dezgolesc, pentru ce? Numai ei au voie să vadă femeia lor aşa. Au fost care le-au luat acasă. Cine ştie, poate şi cu palme pe spinare”, spune o altă săteancă aflată în sala de aşteptare. Situaţia este confirmată voalat şi de experţii din campanie. „Este complicat să spun asta, dar în anumite comunităţi este vorba şi despre acest lucru”, mărturiseşte Corina Iancu.
Cancer vs lipsa de cultură sanitară
Specialiştii spun că, pe lângă sărăcie, de vină este slaba cultură sanitară din zona rurală. Femeile au prejudecăţi în legătură cu testarea, cu expunerea în faţa medicilor, nu cunosc procedurile şi le este frică. „Cred că şi din lipsă de informaţie nu accesează şi pur şi simplu că este o teamă. Vorbim despre acea cultură sanitară care, din păcate, la noi nu prea este. Informaţia ajunge mai greu în mediul rural. Uneori este o jenă indusă, cred că ne impunem nişte bariere”, adaugă expertul Corina Iancu.
Sursa: adevarul
