Într-un cătun din judeţul Botoşani s-a născut cel mai nordic şi cel mai nou brand viticol, artizanal, din România. Este vorba despre o cramă şi o vie, gândite după model italian, de un sătean îndrăgostit de struguri.
În comuna Frumuşica, situată chiar la graniţa dintre judeţele Botoşani şi Iaşi, se află una dintre cele mai nordice şi mai vechi zone viticole din România. Face parte din arealul Cotnariului, de care o despart aproximativ 29 de kilometri, un loc unde se cultivă viţă-de-vie de peste 2.000 de ani.
În această ţară a vinului din nordul extrem al României, un sătean, din cătunul Storeşti, a reuşit să facă ceea ce puţini şi-ar putea imagina în acest colţ de Românie. Cu banii strânşi, după ani de muncă în Italia, a reuşit să creeze, la el acasă, cel mai nou şi unul dintre cele mai inedite branduri vinicole din România. Propriu-zis a reuşit să aducă o parte din tradiţia viticolă a Italiei de Nord, doar cu soiuri nobile, aproape exclusiviste, şi să le planteze pe dealurile din nordul Moldovei.
Experienţă italiană pe dealuri moldoveneşti
De pe dealurile Frumuşicăi, acum opt ani, Sebastian Jitariu,un sătean pe atunci în vârstă de aproximativ 30 de ani, a plecat în Italia să-şi caute norocul, ca majoritatea tinerilor de la ţară. A nimerit la o pensiune agroturistică din Merano, a doua localitate ca importanţă din Tirolul de Sud, o regiune viticolă renumită în Europa. Deşi la rândul său provenea dintr-o regiune cu o tradiţie milenară a creşterii viţei-de-vie, Sebastian spune că abia acolo, în Merano, a descoperit de fapt pasiunea pentru vinificaţie.
În plus, şi-a dat seama că tot ce ştia despre vin şi cultura viţei-de-vie era infim în comparaţie cu metodele rafinate şi moderne de creştere a soiurilor nobile din Italia de nord. „Ideea asta s-a născut acum opt ani, când lucram în Italia, la o pensiune agroturistică. Cei de acolo aveau cinci hectare cu pomi fructiferi, meri mai precis, şi trei hectare de vie. Uşor, uşor am învăţat să lucrez via, să o plantez, să o curăţ şi, în acelaşi timp, am învăţat să vinific. Am ajuns să îndrăgesc această meserie, a devenit efectiv o pasiune. Metodele învăţate acolo sunt diferite de ceea ce ştiam noi aici, în mod tradiţional. Este o adevărată artă, cu tehnici şi noţiuni de care nici nu auzisem până să ajung acolo“, spune Sebastian Jitariu.
Tradiţia locală şi soiul italienesc
După opt ani de muncă la viile din Tirolul de Sud, săteanul din Storeşti a vrut să-şi facă propria afacere în acest domeniu şi să investească în satul natal. A plecat prima dată la Iaşi, a lucrat tot în domeniul vinificaţiei, timp de aproximativ un an, iar de doi ani s-a întors în comuna Frumuşica şi a pus pe picioare o plantaţie de viţă-de-vie aşa cum a văzut în Tirolul de Sud.
Sebastian Jitariu mărturiseşte că până şi butaşii sunt aduşi tot din Italia, de la o renumită pepinieră din Tirolul de Sud. „Eu am împrumutat această metodă din Italia,din zona Merano, unde am muncit. Am vrut să fac exact ceea ce iubesc şi mi-am dat seama că atunci când faci ceva cu pasiune, faci şi bine, aşa că m-am apucat să aplic tot ce-am învăţat. Tot materialul este procurat din Italia, fiindcă cunoşteam aceea pepinieră, una dintre cele mai bune, cu o calitate superioară. Am început cu o suprafaţă mică, iar apoi ne-am extins. Via este plantată şi mai apoi condusă după metode învăţate în Italia. Avem acest mod de conducere în care ciorchinii sunt în partea de jos, iar masa vegetală rămâne în partea de sus. Dar pentru asta trebuie un an de muncă“, spune Jitariu.
Propriu-zis, acest tip de conducere adus pe dealurile din Frumuşica se numeşte Guyot şi este un mod profesional de amenajare a viei. „În fiecare an, producţia se reînnoieşte, rămâne proaspătă şi voi avea mereu corzi viguroase şi sănătoase“, adaugă viticultorul de la Frumuşica.
În momentul de faţă, via lui Sebastian Jitariu se întinde pe o suprafaţă de un hectar. Acesta mărturiseşte că a reuşit la Frumuşica să îmbine soiurile locale, dar şi tradiţia zonală în materie de viticultură, cu metodele profesionale, tehnicile noi, dar şi soiurile din Italia. „A ieşit ceva frumos, zic eu. În general, oamenii sunt impresionaţi când intră în vie“, spune Sebastian Jitariu.
Vin nobil cu principii
După ce a plantat via, au venit şi primele roade, iar antreprenorul a trecut dinacest an la următoarea etapă. Şi-a făcut propriul brand vinicol. I-a pus numele Jitar şi spune că este un vin sută la sută bio, după model italian. „Este un producător autorizat, cu un brand deja înfiinţat. Este un proiect nou şi interesant într-o zonă vini-viticolă recunoscută, din arealul Cotnari“, spune şi Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole. De altfel, anul acesta, botoşăneanul vrea să obţină pentru vinurile Jitar şi certificarea
Vinul de la Storeşti este artizanal şi realizat după metode italieneşti, fără producţie în masă şi tehnologie de producţie în masă. „Noi facem vin artizanal, biologic, în curs de certificare. Avem fetească albă, fetească neagră, sauvignon şi pinot gri. Toate sunt preparate după reţete italieneşti învăţate acolo, în sudul Tirolului. Mergem pe principii curate, curăţăm strugurii, îi îngrijim tot anul, iar culesul se face selectiv. Eliminăm orice bobiţă care ar putea afecta calitatea vinului“, spune Sebastian Jitariu. Strugurii sunt zdrobiţi la un teasc hidraulic, iar mai apoi, vinul se face în butoaie speciale, cu procedee învăţate de botoşănean în zona Merano.
„Acest vin are o nişă îngustă de clienţi“
Via a fost înfiinţată şi este îngrijită de Sebastian Jitariu şi soţia sa, împreună reuşind să creeze acest brand. „Anul acesta ne-am lansat pe piaţă, dar încercăm mereu să dezvoltăm această afacere, această pasiune“, spune botoşăneanul. Vinurile Jitar, mărturiseşte Sebastian Jitariu, sunt doar nobile şi din gama celor seci sau demiseci, care merg numai bine la o masă cu brânzeturi sau carne. Viticultorul nu se fereşte să recunoască faptul că vinurile din podgoria sa sunt pentru cunoscători.
„Acest vin are o nişă îngustă de clienţi: cunoscători, magazine de specialitate şi restaurante, aceasta este zona noastră. Este un vin nobil. A fost greu şi este greu în continuare pentru că resursele financiare sunt reduse şi la fiecare pas este nevoie de investiţie. Dar încercăm să mergem în continuare să dezvoltăm afacerea noastră. Cei care apreciază calitatea, dacă beau o singură dată de la noi, se vor întoarce“, spune viticultorul de la Storeşti.
Visul său este acela de a-şi transforma podgoria într-o afacere agroturistică, un loc destinat iubitorilor de vin de calitate. În plus, vrea să mărească suprafaţa de viţă-de-vie cultivată. El speră ca în 10 ani, proiectul său viticol să ajungă la apogeu. Comuna Frumuşica, pe lângă ideea inedită în zonă, este renumită pentru vinurile sale din arealul Cotnari. Relieful deluros, dar şi solul specific sunt ideale pentru plantaţiile de viţă-de-vie.
Sursa: adevarul
