O plantă semiparazită este considerată de sătenii din nordul Moldovei drept o adevărată comoară a naturii. Este folosită atât ca plantă medicinală, dar şi ca talisman magic pentru a atrage mai ales norocul în dragoste, scrie Adevărul.
Vâscul, o plantă semiparazită care creşte pe tulpina copacilor, este considerat un talisman magic şi un simbol al sărbătorilor de iarnă, în mai toate culturile europene. O importanţă asemănătoare are şi pentru sătenii din nordul Moldovei, mai precis judeţul Botoşani. În zonele, unde se mai păstrează tradiţiile vechi ale doftoroaielor, vâscul are mai ales proprietăţi medicinale, folosit ca un adevărat panaceu. Cât despre rolul său magic, acesta se leagă mai ales de fertilitate.
Pentru sătenii din judeţul Botoşani, vâscul este o plantă sacră. La fel ca şi pentru vechii celţi. Dar nu neapărat din punct de vedere spiritual ci mai ales din punct de vedere medicinal. În satele unde tradiţia se păstrează de sute de ani, oamenii aşteaptă cuminţi ca vâscul să apară pe scoarţa copacilor înalţi, în special a plopilor. Din luna octombrie şi până în luna decembrie îi recoltează. Nu fără riscuri.
Este greu pentru că de obicei îl găsim pe crengile de mai sus ale copacilor înalţi. Punem scări, suntem atenţi, folosim ce putem să-l tăiem exact, fără să-l stricăm. Este medicamentul nostru, cel mai bun”, spune o săteancă din comuna Vorona. Vâscul era folosit de doftoroaiele satului, un soi de vraci-vrăjitoare din lumea rurală arhaică românească. Ele ştiau cel mai bine cum să transforme vâscul în plantă medicinală miraculoasă.
„S-au păstrat acele practici de la doftoroaiele satului şi au fost transmise,din generaţie în generaţie până astăzi. Persoanele în vârstă, mai ales, cunosc foarte bine proprietăţile extraordinare ale vâscului”, spune şi profesorul Aurel Ştefan, primar în Vorona dar şi un pasionat de conservarea practicilor şi tradiţiilor arhaice din lumea satului.
Tot edilul din Vorona spune că a auzit de la bătrânele satului, mari cunoscătoare ale efectelor tămăduitoare ale vâscului, că aceste semiparazit poate face minuni în organism, reuşind să amelioreze afecţiuni ale pancreasului, ale sistemului circulator şi chiar a celui digestiv.
„Are o influenţă benefică în tratarea problemelor cu pancreasul, în cazul sistemului circulator este deosebit de bun. Ajută pentru a crea o stare de bine, de echilibru în organism”, adaugă Aurel Ştefan. Ba chiar ar avea efecte benefice, cred sătenii din Botoşani şi asupra psihicului, tămăduind tristeţea profundă, sau depresia cum este cunoscută în limbaj medical.
Pentru ca vâscul să devină un miracol pentru organism este nevoie de o ştiinţă pe care doar cei iniţiaţi o au. Sau pe scurt, cei care au reuşit să afle de la bătrâni, din generaţie în generaţie cum se prapară vâscul pentru a avea un efect medicinal. În primul rând se culege doar în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie. Se folosesc doar frunzele, uscate după o anumită tehnică şi se consumă sub formă de ceai sau tinctură. „Frunzele vâscului pot fi folosite sub formă de ceai, tinctură sau chiar suc”, spune Aurel Ştefan.
Bătrânele satului spun că vâscul trebuie consumat ca un medicament, în anumite momente. „Dacă vrei să scadă tensiunea, atunci se bea un ceai înainte de culcare. Dacă ai probleme cu stomacul, atunci neapărat pe stomacul gol. Cam trei căni pe zi şi face bine”, spune o altă săteancă din Joldeşti. Oamenii sunt convinşi că această plantă le-a rămas moştenire tocmai de la daci. „Pentru daci, era un fel de plantă sfântă, cu efecte extraordinare pentru organism”, precizează Aurel Ştefan.
